Moldova
MOLDOVA
Marian Lupu ameninţă cu alegeri anticipate
Lipsă de cvorum
Marţi, deputaţii moldoveni s-au întrunit într-o nouă şedinţă extraordinară a Parlamentului, pentru a examina o iniţiativă a comuniştilor privind demiterea preşedintelui Parlamentului Marian Lupu şi a prim-vicepreşedintelui Parlamentului Vlad Plahotniuc – ambii fruntaşi PD. Şedinţa a fost amânată, însă, din lipsă de cvorum, deoarece nici comuniştii, nici liberal-democraţii, conduşi de premierul Vlad Filat, nu au fost prezenţi în sală. PLDM şi PCRM şi-au motivat gestul prin faptul că şedinţa ar fi fost convocată cu încălcarea Regulamentului Parlamentului. Liderul grupului parlamentar al PLDM, Valeriu Streleţ, a citat din Regulamentul Parlamentului: „Convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară sau specială are loc în 3 zile de la data înregistrării cererii, dacă legea nu prevede altfel”. Comuniştii şi-au înregistrat luni iniţiativa în Parlament. Streleţ a spus că Biroul Permanent al Parlamentului nu s-a întrunit şi că Lupu a semnat dispoziţia de convocare a şedinţei fără a se consulta.
Ţinta PLDM – Vlad Plahotniuc
De fapt, toate săgeţile liberal-democraţilor sunt trimise spre controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc (prim-vicepreşedinte al Parlamentului). Liderul PLDM, Vlad Filat, a menţionat că deputaţii liberal-democraţi vor insista ca Regulamentul Parlamentului să fie modificat, astfel încât prim-vicepreședintele Parlamentului să fie demis prin votul a o treime din deputați - nu printr-un demers obligatoriu din partea președintelui Parlamentului.
După epuizarea şedinţei de marţi a Parlamentului, Marian Lupu a invitat presa la un briefing în cadrul căruia a acuzat PLDM că s-ar fi aliat cu PCRM. „Acest lucru ar putea duce la alegeri anticipate. Colegii de Alianţă au un comportament care poate duce la criză politică”, a avertizat Lupu. “Atât PLDM, cât şi PCRM au făcut aceeaşi referinţă, invocand caracterul ilegal al şedinţei de astăzi a Parlamentului. Este prea evident ca să fie o simplă coincidenţă”, a spus Lupu.
Plahotniuc era să-l bată pe Filat
El a mai dezvăluit un detaliu presei: La ultima şedinţă a Consiliului alianţei de guvernare „Filat l-a înjurat pe Plahotniuc şi mai nu a luat-o la moacă pentru asta”, s-a lăudat Lupu. “Filat vrea să acapareze toate institutiile de drept şi toată puterea în mâinile sale”, a conchis el.
Alianţă în alianţă?
Şi liderul PL Mihai Ghimpu se declară nemulţumit de decizia liberal-democraţilor de a boicota şedinţa de marţi a Parlamentului. Potrivit lui Ghimpu, „PLDM face jocul comuniştilor”.
Pe de altă parte, analistul politic Bogdan Ţârdea a menţionat într-un comentariu că „PL s-a culcat total sub păpușar (păpuşar fiind numit anterior Vlad Plahotniuc de către premierul Vlad Filat – n.n.). „Acest cartel politico-economic se numește „cartelul PDL”. Partidul Liberal și liderul său Ghimpu s-au culcat sub PD și sub păpușar. Sunt zeci de argumente, începând cu Victoriabank (bancă deţinută oficial anterior de către Vlad Plahotniuc – n.n.), unde Cornel Ghimpu (nepotul lui Mihai Ghimpu – n.n.) este vicepreședinte”, a explicat Țîrdea.
PLDM: „Lupu face declaraţii iresponsabile”
PLDM a răspuns la declaraţiile făcute de Marian Lupu. Potrivit liderului grupului parlamentar al PLDM, Valeriu Streleţ, „Lupu face scenarii apocaliptice pentru a devia opinia publică de la tragedia produsă la vânătoarea VIP din Pădurea Domnească în timpul căreia a fost ucis un om”. Streleţ a negat că ar exista o înţelegere secretă între PLDM şi PCRM şi a apreciat ca fiind „provocatoare şi iresponsabile” declaraţiile lui Marian Lupu.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
Samstag, 23. März 2013
Moldova fara procuror general.
Moldova
MOLDOVA
Procurorul general şi-a dat demisia
Procurorul general, dar şi alţi înalţi demnitari de stat de la Chişinău care au participat la acea vânătoare au tăinuit crima. Mai mult, se pare că au determinat şi tăcerea rudelor victimei.
Nu au reuşit să-i spele imaginea
Incidentul a ieşit la iveală datorită presiunii publice. Timp de două săptămâni, de când jurnaliştii au aflat despre omor, unii politicieni, o parte a presei şi instituţiile statului, conduse de cei care au participat la vânătoare, au încercat, prin minciuni, să-i spele de responsabilitate pe cei implicaţi în tragicul incident. Mediatizarea excesivă, dar justificată, a modului în care instituţiile statului au încercat să tăinuiască această crimă, a crescut repulsia societăţii faţă de actuala guvernare care şi aşa a primit, în ultima vreme, mai multe avertizări din partea UE în ceea ce priveşte nivelul înalt al corupţiei şi al subordonării politice a instituţiilor democratice.
Next, Plahotniuc
Demisia întârziată a procurorului general Valeriu Zubco şi a directorului întreprinderii de stat „Moldsilva”, Ion Lupu, ambii participanţi la vânătoarea fatală, nu a satisfăcut aşteptările societăţii. Liderii de opinie vor garanţii că viitorul procuror general nu va fi din nou rodul unui târg politico-mafiot şi cer demisia din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului a lui Vlad Plahotniuc, despre care opoziţia comunistă şi liderul Mişcării „Antimafie” spun că ar fi fost „stăpânul” lui Valeriu Zubco şi ar dirija scheme mafiote în Republica Moldova.
Luni, 21 ianuarie, Parlamentul de la Chişinău se va întruni într-o şedinţă extraordinară la care se va discuta despre omorul din Pădurea Domnească din 23 decembrie şi va fi examinată cererea de demisie a procurorului general. Dar detaliile despre cum a fost stabilită această şedinţă sunt importante. Miercuri, 16 ianuarie, deputaţii comunişti au înregistrat la Biroul Permanent al Parlamentului socilitarea de convocare a şedinţei speciale cu două chestiuni în ordinea de zi: 1) Demisia procurorului general Valeriu Zubco şi 2) demisia prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc. Vineri, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, lideri al Partidului Democrat, a înregistrat propria iniţiativă de convocare a şedinţei extraordinare a Parlamentului, iar în ordinea de zi a propus doar chestiunea privind demisia procurorului general. Iniţiativa comuniştilor a fost respinsă. Prin urmare, demiterea lui Vlad Plahotniuc a căzut din schemă. De neignorat este faptul că Vlad Plahotniuc este prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat, condus de Marian Lupu, iar conform algoritmului de repartizare a funcţiilor în coaliţia de guvernare, funcţia de procuror general i-a revenit Partidului Democrat.
Veşnica dilemă a moldovenilor: comunism sau mafie?
Scandalul legat de omorul din pădure e departe de a se fi încheiat. Acesta, însă, a accentuat două probleme esenţiale care păreau până acum soluţionate.
Unu: Singura reuşită incontestabilă până acum a actualei guvernări de la Chişinău, lăudată şi de oficialii europeni, era dezvoltarea spaţiului mediatic. Acest scandal a arătat, însă, că majoritatea instituţiilor de presă care păreau libere sunt, de fapt, subordonate unui singur patron – controversat şi căutat de Interpol. Anume aceste multe instituţii de presă au încercat, prin minciună, să spele imaginea celor care au tăinuit crima din Pădurea Domnească.
Doi: Reacţia societăţii faţă de modul defectuos în care a fost gestionată această criză de imagine ne face să ne gândim foarte serios dacă într-adevăr a fost îndepărtată posibilitatea revanşei comuniste în Republica Moldova. Publicistul Petru Bogatu scrie într-un editorial la temă că are impresia că asistă la un suicid colectiv în stil japonez. “Urmărim o turmă care se aruncă în prăpastie”, scrie Bogatu despre cele trei componente ale coaliţiei democratice.
Conform ultimului sondaj, făcut public vineri de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova, liderul comunist, Vladimir Voronin revine, după un an de picaj, pe prima poziţie în topul încrederii populaţiei, iar Partidul Comuniştilor ar obţine cele mai multe voturi în cazul unor eventuale alegeri parlamentare. Acelaşi sondaj mai evidenţiază faptul că 71% din populaţia Republicii Moldova consideră că treburile ţării sunt administrate prost.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
MOLDOVA
Procurorul general şi-a dat demisia
Procurorul general, dar şi alţi înalţi demnitari de stat de la Chişinău care au participat la acea vânătoare au tăinuit crima. Mai mult, se pare că au determinat şi tăcerea rudelor victimei.
Nu au reuşit să-i spele imaginea
Incidentul a ieşit la iveală datorită presiunii publice. Timp de două săptămâni, de când jurnaliştii au aflat despre omor, unii politicieni, o parte a presei şi instituţiile statului, conduse de cei care au participat la vânătoare, au încercat, prin minciuni, să-i spele de responsabilitate pe cei implicaţi în tragicul incident. Mediatizarea excesivă, dar justificată, a modului în care instituţiile statului au încercat să tăinuiască această crimă, a crescut repulsia societăţii faţă de actuala guvernare care şi aşa a primit, în ultima vreme, mai multe avertizări din partea UE în ceea ce priveşte nivelul înalt al corupţiei şi al subordonării politice a instituţiilor democratice.
Next, Plahotniuc
Demisia întârziată a procurorului general Valeriu Zubco şi a directorului întreprinderii de stat „Moldsilva”, Ion Lupu, ambii participanţi la vânătoarea fatală, nu a satisfăcut aşteptările societăţii. Liderii de opinie vor garanţii că viitorul procuror general nu va fi din nou rodul unui târg politico-mafiot şi cer demisia din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului a lui Vlad Plahotniuc, despre care opoziţia comunistă şi liderul Mişcării „Antimafie” spun că ar fi fost „stăpânul” lui Valeriu Zubco şi ar dirija scheme mafiote în Republica Moldova.
Luni, 21 ianuarie, Parlamentul de la Chişinău se va întruni într-o şedinţă extraordinară la care se va discuta despre omorul din Pădurea Domnească din 23 decembrie şi va fi examinată cererea de demisie a procurorului general. Dar detaliile despre cum a fost stabilită această şedinţă sunt importante. Miercuri, 16 ianuarie, deputaţii comunişti au înregistrat la Biroul Permanent al Parlamentului socilitarea de convocare a şedinţei speciale cu două chestiuni în ordinea de zi: 1) Demisia procurorului general Valeriu Zubco şi 2) demisia prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc. Vineri, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, lideri al Partidului Democrat, a înregistrat propria iniţiativă de convocare a şedinţei extraordinare a Parlamentului, iar în ordinea de zi a propus doar chestiunea privind demisia procurorului general. Iniţiativa comuniştilor a fost respinsă. Prin urmare, demiterea lui Vlad Plahotniuc a căzut din schemă. De neignorat este faptul că Vlad Plahotniuc este prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat, condus de Marian Lupu, iar conform algoritmului de repartizare a funcţiilor în coaliţia de guvernare, funcţia de procuror general i-a revenit Partidului Democrat.
Veşnica dilemă a moldovenilor: comunism sau mafie?
Scandalul legat de omorul din pădure e departe de a se fi încheiat. Acesta, însă, a accentuat două probleme esenţiale care păreau până acum soluţionate.
Unu: Singura reuşită incontestabilă până acum a actualei guvernări de la Chişinău, lăudată şi de oficialii europeni, era dezvoltarea spaţiului mediatic. Acest scandal a arătat, însă, că majoritatea instituţiilor de presă care păreau libere sunt, de fapt, subordonate unui singur patron – controversat şi căutat de Interpol. Anume aceste multe instituţii de presă au încercat, prin minciună, să spele imaginea celor care au tăinuit crima din Pădurea Domnească.
Doi: Reacţia societăţii faţă de modul defectuos în care a fost gestionată această criză de imagine ne face să ne gândim foarte serios dacă într-adevăr a fost îndepărtată posibilitatea revanşei comuniste în Republica Moldova. Publicistul Petru Bogatu scrie într-un editorial la temă că are impresia că asistă la un suicid colectiv în stil japonez. “Urmărim o turmă care se aruncă în prăpastie”, scrie Bogatu despre cele trei componente ale coaliţiei democratice.
Conform ultimului sondaj, făcut public vineri de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova, liderul comunist, Vladimir Voronin revine, după un an de picaj, pe prima poziţie în topul încrederii populaţiei, iar Partidul Comuniştilor ar obţine cele mai multe voturi în cazul unor eventuale alegeri parlamentare. Acelaşi sondaj mai evidenţiază faptul că 71% din populaţia Republicii Moldova consideră că treburile ţării sunt administrate prost.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
O vanatoare fatala pentru Moldova.
Moldova
MOLDOVA
Incident la vânătoare
Un om de afaceri de 34 de ani, care participa la vânătoare, a fost împuşcat şi a murit. Nici unul dintre vânători nu şi-a asumat fapta. Mai mult, s-a încercat tăinuirea infracţiunii chiar dacă la vânătoare a participat însăşi procurorul general, Valeriu Zubco. Tânărul a fost înmormântat aproape pe furiş, iar rudele refuză să vorbească despre acest caz. Mai mult, nici consătenii nu vor să spună nimic. Potrivit unor informaţii apărute în presă, la câteva ore de la producerea incidentului, în sat au intrat mai multe maşini cu numere de înmatriculare de Chişinău care se opreau pe la porţile oamenilor, nu se ştie cu ce scop.
Premierul a aflat de crimă de la televizor
Abia pe 6 ianuarie 2013, liderul Mişcării Antimafie, Sergiu Mocanu, a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia l-a acuzat pe procurorul general, Valeriu Zubco, de faptul că ar fi fost cel care l-a omorât pe tânărul Sorin Paciu. Conform unor informaţii neoficiale, victima ar fi fost rudă cu Zubco. Potrivit presei, procurorul general a participat chiar şi la parastasul de pomenire a lui Paciu după care a plecat din ţară, în vacanţă.
Singurul care a reacţionat imediat după conferinţa de presă a lui Sergiu Mocanu a fost premierul Vlad Filat. Acesta a cerut instituţiilor statului să investigheze cazul indiferent de funcţiile deţinute de cei implicaţi. Într-un comunicat oficial, procurorul general a dezminţit informaţia conform căreia el l-ar fi împuşcat pe Paciu. Ceilalţi politicieni au tăcut toţi în următoarele două zile, iar presa a întors subiectul pe toate părţile. Unii judecători participanţi la vânătoare s-au încurcat în declaraţii, iar şeful întreprinderii de stat „Moldsilva”, Ion Lupu, a minţit presa şi pe premierul Filat că procurorul Zubco nu a participat la vânătoare. Ulterior, el a recunoscut, într-o declaraţie oficială, că Zubco a participat la vânătoare.
Abia în a treia zi a reacţionat preşedintele Nicolae Timofti. El a propus crearea unei comisii sub control parlamentar pentru investigarea cazului de omor a cetăţeanului Sorin Paciu în timpul vânătorii. De asemenea, şeful statului a spus că este îngrijorat „de modul defectuos (tardiv) în care au reacţionat instituţiile statului: Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne şi ÎS „Moldsilva”.
Dirk Schuebel: Cineva a încercat să ascundă incidentul
Joi, 10 ianuarie, a reacţionat şi ambasadorul Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova. El a menţionat că „în cazul în care un cetățean inocent moare nenatural într-o țară așa de mică precum e Moldova și informaţia devine publică după aproape două săptămîni de la întâmplare, se creează impresia că cineva a avut interesul să ascundă acest incident”. Diferite instituţii de presă, subordonate politic, au abordat în mod diferit această declaraţie de presă. Vineri, 11 ianuarie, Dirk Schuebel a făcut o altă declaraţie, mult mai tranşantă, care nu lasă loc la nici un fel de interpretări: „Liberalizarea regimului de vize cu UE va depinde de soluționarea cazului omorului lui Paciu. Regret că autoritățile au încercat să tăinuiască incidentul care a avut loc la vânătoarea din Pădurea Domnească”. Diplomatul european consideră că cineva ar fi avut interesul ca această crimă să nu fie cunoscută de către opinia publică și consideră că persoanele care au fost prezente la acea vânătoare și dețin funcţii în organele de drept şi judiciare ar trebui să fie suspendate din funcție pe durata anchetei. Potrivit lui Dirk Schuebel, “Uniunea Europeană va monitoriza acest caz și deznodământul lui. Este un test important. Cazul va fi evaluat atunci când vom privi la cele mai importante lucruri pe care noi dorim să le finalizăm. Am în vedere liberalizarea regimului de vize”, a conchis diplomatul european.
De ce tace Marian Lupu?
Unora li s-a părut ciudată tăcerea preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu. El nu a comentat în nici un fel incidentul din Pădurea Domnească. Dar această tăcere are cel puţin o explicaţie politică. Actuala alianţă de guvernare de la Chişinău a împărţit funcţiile în baza unui algoritm politic. Conform acestui algoritm, funcţia de procuror general (deţinută de Zubco) i-a revenit Partidului Democrat, condus de Marian Lupu şi finanţat de controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, iar funcţia de ministru de Interne (ministru Dorin Recean) i-a revenit Partidului Liberal-Democrat, condus de premierul Vlad Filat. Aşa se explică şi retragerea de către procurori a dosarului privind moartea lui Sorin Paciu din gestiunea poliţiei.
Deocamdată, datorită presiunii exercitate de opinia publică, s-a reuşit doar ridicarea imunităţii unuia dintre „vânători” - judecătorul Gheorghe Creţu. Procuratura a anunţat că acesta este singurul suspect în cazul omorului lui Paciu. Pe 6 ianuarie, Creţu declarase jurnaliştilor că nu a participat la vânătoarea din 23 decembrie. Joi, însă, după ce Consiliul Superior al Magistraturii l-a lăsat fără imunitate, Gheorghe Creţu a împărţit jurnaliştilor textul unei declaraţii de presă: "Am participat la vântoarea care a avut loc la Făleşti, unde s-a întâmplat şi tragicul accident, soldat cu decesul unei persoane. Există anumite elemente comune între persoana mea şi producerea acestui accident, însă gradul de implicare şi vinovăţie îl vor stabili organele de anchetă". Creţu recunoaşte că a fost la vânătoare, dar susţine că nu el l-a împuşcat pe Paciu.
Bâlbâiala lui Creţu lasă loc de interpretări
După ce Creţu şi-a schimbat declaraţiile, în presă şi pe reţelele de socializare a apărut ipoteza conform căreia, el ar fi acceptat să meargă în judecată ca bănuit în acest dosar ca urmare a unui târg cu o aripă a alianţei de guvernare care controlează justiţia, după ce ar fi primit garanţii sigure că nu va fi condamnat.
Analistul politic Oazu Nantoi susţine că “demnitarii moldoveni au acționat ca infractorii în cazul omorului din Pădurea Domnească”. "Atunci când un criminal comite o infracțiune, primul lucru pe care îl face este ascunderea urmelor. Ceea ce s-a întâmplat în acest caz este similar cu comportamentul unui criminal. Prin urmare, apar întrebări privind obiectivitatea investigării acestui caz”, a atenţionat Oazu Nantoi.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
MOLDOVA
Incident la vânătoare
Un om de afaceri de 34 de ani, care participa la vânătoare, a fost împuşcat şi a murit. Nici unul dintre vânători nu şi-a asumat fapta. Mai mult, s-a încercat tăinuirea infracţiunii chiar dacă la vânătoare a participat însăşi procurorul general, Valeriu Zubco. Tânărul a fost înmormântat aproape pe furiş, iar rudele refuză să vorbească despre acest caz. Mai mult, nici consătenii nu vor să spună nimic. Potrivit unor informaţii apărute în presă, la câteva ore de la producerea incidentului, în sat au intrat mai multe maşini cu numere de înmatriculare de Chişinău care se opreau pe la porţile oamenilor, nu se ştie cu ce scop.
Premierul a aflat de crimă de la televizor
Abia pe 6 ianuarie 2013, liderul Mişcării Antimafie, Sergiu Mocanu, a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia l-a acuzat pe procurorul general, Valeriu Zubco, de faptul că ar fi fost cel care l-a omorât pe tânărul Sorin Paciu. Conform unor informaţii neoficiale, victima ar fi fost rudă cu Zubco. Potrivit presei, procurorul general a participat chiar şi la parastasul de pomenire a lui Paciu după care a plecat din ţară, în vacanţă.
Singurul care a reacţionat imediat după conferinţa de presă a lui Sergiu Mocanu a fost premierul Vlad Filat. Acesta a cerut instituţiilor statului să investigheze cazul indiferent de funcţiile deţinute de cei implicaţi. Într-un comunicat oficial, procurorul general a dezminţit informaţia conform căreia el l-ar fi împuşcat pe Paciu. Ceilalţi politicieni au tăcut toţi în următoarele două zile, iar presa a întors subiectul pe toate părţile. Unii judecători participanţi la vânătoare s-au încurcat în declaraţii, iar şeful întreprinderii de stat „Moldsilva”, Ion Lupu, a minţit presa şi pe premierul Filat că procurorul Zubco nu a participat la vânătoare. Ulterior, el a recunoscut, într-o declaraţie oficială, că Zubco a participat la vânătoare.
Abia în a treia zi a reacţionat preşedintele Nicolae Timofti. El a propus crearea unei comisii sub control parlamentar pentru investigarea cazului de omor a cetăţeanului Sorin Paciu în timpul vânătorii. De asemenea, şeful statului a spus că este îngrijorat „de modul defectuos (tardiv) în care au reacţionat instituţiile statului: Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne şi ÎS „Moldsilva”.
Dirk Schuebel: Cineva a încercat să ascundă incidentul
Joi, 10 ianuarie, a reacţionat şi ambasadorul Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova. El a menţionat că „în cazul în care un cetățean inocent moare nenatural într-o țară așa de mică precum e Moldova și informaţia devine publică după aproape două săptămîni de la întâmplare, se creează impresia că cineva a avut interesul să ascundă acest incident”. Diferite instituţii de presă, subordonate politic, au abordat în mod diferit această declaraţie de presă. Vineri, 11 ianuarie, Dirk Schuebel a făcut o altă declaraţie, mult mai tranşantă, care nu lasă loc la nici un fel de interpretări: „Liberalizarea regimului de vize cu UE va depinde de soluționarea cazului omorului lui Paciu. Regret că autoritățile au încercat să tăinuiască incidentul care a avut loc la vânătoarea din Pădurea Domnească”. Diplomatul european consideră că cineva ar fi avut interesul ca această crimă să nu fie cunoscută de către opinia publică și consideră că persoanele care au fost prezente la acea vânătoare și dețin funcţii în organele de drept şi judiciare ar trebui să fie suspendate din funcție pe durata anchetei. Potrivit lui Dirk Schuebel, “Uniunea Europeană va monitoriza acest caz și deznodământul lui. Este un test important. Cazul va fi evaluat atunci când vom privi la cele mai importante lucruri pe care noi dorim să le finalizăm. Am în vedere liberalizarea regimului de vize”, a conchis diplomatul european.
De ce tace Marian Lupu?
Unora li s-a părut ciudată tăcerea preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu. El nu a comentat în nici un fel incidentul din Pădurea Domnească. Dar această tăcere are cel puţin o explicaţie politică. Actuala alianţă de guvernare de la Chişinău a împărţit funcţiile în baza unui algoritm politic. Conform acestui algoritm, funcţia de procuror general (deţinută de Zubco) i-a revenit Partidului Democrat, condus de Marian Lupu şi finanţat de controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, iar funcţia de ministru de Interne (ministru Dorin Recean) i-a revenit Partidului Liberal-Democrat, condus de premierul Vlad Filat. Aşa se explică şi retragerea de către procurori a dosarului privind moartea lui Sorin Paciu din gestiunea poliţiei.
Deocamdată, datorită presiunii exercitate de opinia publică, s-a reuşit doar ridicarea imunităţii unuia dintre „vânători” - judecătorul Gheorghe Creţu. Procuratura a anunţat că acesta este singurul suspect în cazul omorului lui Paciu. Pe 6 ianuarie, Creţu declarase jurnaliştilor că nu a participat la vânătoarea din 23 decembrie. Joi, însă, după ce Consiliul Superior al Magistraturii l-a lăsat fără imunitate, Gheorghe Creţu a împărţit jurnaliştilor textul unei declaraţii de presă: "Am participat la vântoarea care a avut loc la Făleşti, unde s-a întâmplat şi tragicul accident, soldat cu decesul unei persoane. Există anumite elemente comune între persoana mea şi producerea acestui accident, însă gradul de implicare şi vinovăţie îl vor stabili organele de anchetă". Creţu recunoaşte că a fost la vânătoare, dar susţine că nu el l-a împuşcat pe Paciu.
Bâlbâiala lui Creţu lasă loc de interpretări
După ce Creţu şi-a schimbat declaraţiile, în presă şi pe reţelele de socializare a apărut ipoteza conform căreia, el ar fi acceptat să meargă în judecată ca bănuit în acest dosar ca urmare a unui târg cu o aripă a alianţei de guvernare care controlează justiţia, după ce ar fi primit garanţii sigure că nu va fi condamnat.
Analistul politic Oazu Nantoi susţine că “demnitarii moldoveni au acționat ca infractorii în cazul omorului din Pădurea Domnească”. "Atunci când un criminal comite o infracțiune, primul lucru pe care îl face este ascunderea urmelor. Ceea ce s-a întâmplat în acest caz este similar cu comportamentul unui criminal. Prin urmare, apar întrebări privind obiectivitatea investigării acestui caz”, a atenţionat Oazu Nantoi.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
Drumul anevoios al Moldovei spre UE.
Moldova
MOLDOVA
Moldova a devenit „istoria de succes” a UE
Stabilitatea politică a atras atenţia UE şi SUA. Creditorii externi, alungaţi de fosta guvernare comunistă, au revenit în Moldova cu programe de sprijin fără precedent. În 2012, Republica Moldova a primit din partea UE 122 de milioane de euro - cea mai mare sumă de care a beneficiat vreo dată un stat din apropierea UE. Sintagma “Moldova, istorie de succes a UE” s-a încetăţenit la Bruxelles şi Chişinău, dar a generat gelozie la Kiev şi nervi la Moscova.
Alianţa pentru Integrare Europeană, care guvernează Republica Moldova, şi-a asumat angajamentul ferm de a orienta ţara ireversibil spre UE şi a început implementarea unor reforme curajoase pe segmente bântuite de corupţie. În schimb, a primit semnale favorabile clare din partea celor mai puternici lideri europeni – Cancelarul german Angela Merkel şi Preşedintele Comisiei UE, Jose Manuel Barroso, care au vizitat recent Chişinăul. Moldova a primit promisiunea UE de a semna, la finele anului 2013, acordurile de asociere şi de creare a unei zone de liber schimb aprofundat şi cuprinzător şi, posibil, a acordului privind anularea regimului de vize. Tot în 2012, Moldova a obţinut de la SUA anularea amendamentului Jackson-Vanik, în vigoare din 1974, care prevede limitarea comerţului cu ţările blocului socialist.
Reacţia Moscovei
Pentru a stăvili avântul pro-european al Chişinăului, Rusia a pus relaţia cu Moldova pe seama celui mai obraznic diplomat – Dmitrii Rogozin. În 2012, acesta a fost numit de Kremlin în funcţia de „reprezentant special al Rusiei pentru Transnistria”, gest care a nemulţumit autorităţile moldovene, mai ales datorită faptului că Rogozin a luptat, în războiul din 1992 de la Nistru, de partea forţelor separatiste şi, culmea, se mândreşte sfidător cu aceasta pe reţelele de socializare.
La sfârşit de an, guvernarea de la Chişinău se laudă că a reuşit să menţină ţara „într-un spaţiu relativ stabil”, deşi rămâne printre lideri la capitolul ponderea remitenţelor în Produsul Intern Brut cu 23% (locul 5 conform unui raport al Băncii Mondiale). Din punct de vedere economic, Moldova a înregistrat, în 2012, o răcire puternică – situaţie determinată de influenţele din zona euro şi de seceta care a lovit ramura strategică a economiei – agricultura.
Opoziţia comunistă se scufundă
Exponenţii opoziţiei comuniste din Republica Moldova utilizează cei mai negativi termeni în discursurile despre bilanţul anului 2012, semn că PCRM va rămâne şi în 2013 un partid „setat pe confruntare”. "În acest an Moldova a devenit mai săracă. Sunt mai puţine şcoli şi grădiniţe. Oamenii părăsesc ţara cu miile. Nu vă încurajaţi prea tare cu susţinerea partenerilor externi. Credeţi că poporul se va consulta cu Biden (vicepreşedintele SUA care a vizitat Moldova – n.n.) şi Merkel, atunci când o să vrea să se răzbune?"… Sunt doar câteva dintre reproşurile formulate de comunişti la şedinţa de bilanţ a Parlamentului de la Chişinău. În anul 2012, din Partidul Comuniştilor au plecat numeroşi fruntaşi, iar la sfârşit de an, această formaţiune politică se aseamănă cu un vapor vechi care a naufragiat, al cărui lider (Vladimir Voronin) parcă s-a legat cu funia de cârma vasului şi se duce la fund împreună cu cei mai radicali vasali.
Corupţia ruinează alianţa de guvernare
Guvernarea de la Chişinău intră în 2013 cu câteva probleme grave nesoluţionate. Prima este nivelul foarte înalt al corupţiei. Dubioşii oameni de afaceri, care au venit în politică pentru a-şi proteja afacerile, nu au reuşit să-şi delimiteze sferele de influenţă. Această luptă murdară se răsfrânge în mod automat asupra atmosferei politice din interiorul alianţei de guvernare. Starea de beligeranţă dintre liberalii conduşi de Mihai Ghimpu şi liberal-democraţii conduşi de Vlad Filat a ieşit din limitele diplomaţiei politice, iar merele discordiei par a fi anumite funcţii pe care liberalii şi le-au dorit, dar nu le-au primit.
În viziunea istoricului Igor Caşu, anul 2012 este anul prim-vicepreşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc. „În acest an, el şi-a întărit poziţiile în afacerile cu implicarea zonelor offshore. Acest lucru i-a permis lui Plahotniuc să-şi extindă imperiul media, el devenind un adevărat mogul mediatic prin stabilirea controlului asupra a cinci canale de televiziune cu acoperire quasi-naţională prin eter şi cablu, precum şi asupra unor posturi de radio şi, parţial, ziare”.
Populaţie sedată cu promisiuni
Doru Petruţi, unul dintre cei mai influenţi sociologi din Republica Moldova, a realizat o sinteză a anului 2012 în care atenţionează asupra unui fenomen pe care îl consideră periculos: „transferul periodic de imagine” – un procedeu utilizat de politicienii moldoveni în timpul vizitelor întreprinse la Chişinău de către liderii mondiali. Potrivit lui Petruţi, imaginile cu oficiali moldoveni alături de marii diriguitori ai lumii „sedează populaţia cu promisiuni” (…) “Ne fac să aiurim că Moldova este numai ceea ce a văzut Angela Merkel şi ne amână dezamăgirea”.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
MOLDOVA
Moldova a devenit „istoria de succes” a UE
Stabilitatea politică a atras atenţia UE şi SUA. Creditorii externi, alungaţi de fosta guvernare comunistă, au revenit în Moldova cu programe de sprijin fără precedent. În 2012, Republica Moldova a primit din partea UE 122 de milioane de euro - cea mai mare sumă de care a beneficiat vreo dată un stat din apropierea UE. Sintagma “Moldova, istorie de succes a UE” s-a încetăţenit la Bruxelles şi Chişinău, dar a generat gelozie la Kiev şi nervi la Moscova.
Alianţa pentru Integrare Europeană, care guvernează Republica Moldova, şi-a asumat angajamentul ferm de a orienta ţara ireversibil spre UE şi a început implementarea unor reforme curajoase pe segmente bântuite de corupţie. În schimb, a primit semnale favorabile clare din partea celor mai puternici lideri europeni – Cancelarul german Angela Merkel şi Preşedintele Comisiei UE, Jose Manuel Barroso, care au vizitat recent Chişinăul. Moldova a primit promisiunea UE de a semna, la finele anului 2013, acordurile de asociere şi de creare a unei zone de liber schimb aprofundat şi cuprinzător şi, posibil, a acordului privind anularea regimului de vize. Tot în 2012, Moldova a obţinut de la SUA anularea amendamentului Jackson-Vanik, în vigoare din 1974, care prevede limitarea comerţului cu ţările blocului socialist.
Reacţia Moscovei
Pentru a stăvili avântul pro-european al Chişinăului, Rusia a pus relaţia cu Moldova pe seama celui mai obraznic diplomat – Dmitrii Rogozin. În 2012, acesta a fost numit de Kremlin în funcţia de „reprezentant special al Rusiei pentru Transnistria”, gest care a nemulţumit autorităţile moldovene, mai ales datorită faptului că Rogozin a luptat, în războiul din 1992 de la Nistru, de partea forţelor separatiste şi, culmea, se mândreşte sfidător cu aceasta pe reţelele de socializare.
La sfârşit de an, guvernarea de la Chişinău se laudă că a reuşit să menţină ţara „într-un spaţiu relativ stabil”, deşi rămâne printre lideri la capitolul ponderea remitenţelor în Produsul Intern Brut cu 23% (locul 5 conform unui raport al Băncii Mondiale). Din punct de vedere economic, Moldova a înregistrat, în 2012, o răcire puternică – situaţie determinată de influenţele din zona euro şi de seceta care a lovit ramura strategică a economiei – agricultura.
Opoziţia comunistă se scufundă
Exponenţii opoziţiei comuniste din Republica Moldova utilizează cei mai negativi termeni în discursurile despre bilanţul anului 2012, semn că PCRM va rămâne şi în 2013 un partid „setat pe confruntare”. "În acest an Moldova a devenit mai săracă. Sunt mai puţine şcoli şi grădiniţe. Oamenii părăsesc ţara cu miile. Nu vă încurajaţi prea tare cu susţinerea partenerilor externi. Credeţi că poporul se va consulta cu Biden (vicepreşedintele SUA care a vizitat Moldova – n.n.) şi Merkel, atunci când o să vrea să se răzbune?"… Sunt doar câteva dintre reproşurile formulate de comunişti la şedinţa de bilanţ a Parlamentului de la Chişinău. În anul 2012, din Partidul Comuniştilor au plecat numeroşi fruntaşi, iar la sfârşit de an, această formaţiune politică se aseamănă cu un vapor vechi care a naufragiat, al cărui lider (Vladimir Voronin) parcă s-a legat cu funia de cârma vasului şi se duce la fund împreună cu cei mai radicali vasali.
Corupţia ruinează alianţa de guvernare
Guvernarea de la Chişinău intră în 2013 cu câteva probleme grave nesoluţionate. Prima este nivelul foarte înalt al corupţiei. Dubioşii oameni de afaceri, care au venit în politică pentru a-şi proteja afacerile, nu au reuşit să-şi delimiteze sferele de influenţă. Această luptă murdară se răsfrânge în mod automat asupra atmosferei politice din interiorul alianţei de guvernare. Starea de beligeranţă dintre liberalii conduşi de Mihai Ghimpu şi liberal-democraţii conduşi de Vlad Filat a ieşit din limitele diplomaţiei politice, iar merele discordiei par a fi anumite funcţii pe care liberalii şi le-au dorit, dar nu le-au primit.
În viziunea istoricului Igor Caşu, anul 2012 este anul prim-vicepreşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc. „În acest an, el şi-a întărit poziţiile în afacerile cu implicarea zonelor offshore. Acest lucru i-a permis lui Plahotniuc să-şi extindă imperiul media, el devenind un adevărat mogul mediatic prin stabilirea controlului asupra a cinci canale de televiziune cu acoperire quasi-naţională prin eter şi cablu, precum şi asupra unor posturi de radio şi, parţial, ziare”.
Populaţie sedată cu promisiuni
Doru Petruţi, unul dintre cei mai influenţi sociologi din Republica Moldova, a realizat o sinteză a anului 2012 în care atenţionează asupra unui fenomen pe care îl consideră periculos: „transferul periodic de imagine” – un procedeu utilizat de politicienii moldoveni în timpul vizitelor întreprinse la Chişinău de către liderii mondiali. Potrivit lui Petruţi, imaginile cu oficiali moldoveni alături de marii diriguitori ai lumii „sedează populaţia cu promisiuni” (…) “Ne fac să aiurim că Moldova este numai ceea ce a văzut Angela Merkel şi ne amână dezamăgirea”.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
Comunistii destabilizeaza Moldova
Moldova
MOLDOVA
Comuniştii mizează pe PLDM pentru demiterea lui Marian Lupu
Gaz în foc toarnă opoziţia comunistă care votează ba cu o componentă a fostei coaliţii de guvernare, ba cu alta, distrugând astfel scheletul puterii şi împingând Moldova spre alegeri anticipate.
Mai întâi, comuniştii (PCRM) au votat împreună cu liberal-democraţii (PLDM) pentru demiterea controversatului om de afaceri, Vlad Plahotniuc (finanţatorul PD), din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului. Apoi, PCRM a votat împreună cu PD pentru demiterea Guvernului condus de liderul PLDM, Vlad Filat. Săptămâna trecută, comuniştii au înregistrat o nouă iniţiativă cu privire la demiterea preşedintelui Parlamentului, liderul PD Marian Lupu, şi mizează din nou pe voturile şi pofta de răzbunare a liberal-democraţilor.
Premierul în exerciţiu Vlad Filat a spus că liberal-democraţii vor discuta foarte serios iniţiativa de demitere a lui Marian Lupu. Totuşi, el a menţionat că „PLDM va lua o hotărâre nu pentru a satisface poftele şi scopurile Partidului Comuniştilor, ci va lua o decizie asumată raţional”.
Ce se întâmplă cu PL?
Deşi nu au votat pentru demiterea Guvernului, liberalii nu au reuşit să se menţină pe poziţia de mediatori în conflictul dintre PLDM şi PD. Reacţiile veninoase anti-PLDM exprimate de liderul PL, Mihai Ghimpu, au generat nedumeriri inclusiv în PD. Preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a declarat că „prin isteria sa, liderul PL Mihai Ghimpu contribuie cel mai activ la revenirea comuniştilor la putere”. „Prin retorica lor, liberalilii împing lucrurile spre alegeri anticipate”, consideră Diacov.
El a făcut declaraţiile în contextul în care Consiliul Naţional Politic al PLDM a luat o decizie categorică în privinţa înaintării lui Vlad Filat la funcţia de prim-ministru în eventualitatea refacerii coaliţiei necomuniste şi a declaraţiilor vehemente ale lui Mihai Ghimpu, conform cărora „PL nu va vota niciodată pentru ca Filat să devină din nou prim-ministru”. Deşi argumentate diferit, declaraţiile liderului PL consună cu interesele comuniştilor care mizează pe votul de protest faţă de actuala guvernare în eventualitatea alegerilor anticipate.
Eforturile de împăcare au eşuat
Preşedintele Nicolae Timofti a încercat să-i adune la aceeaşi masă pe cei trei lideri politici supăraţi, dar fără nici un rezultat. Luni, la o emisiune televizată, Mihai Ghimpu a recunoscut că i-a comunicat şefului statului că nu se va mai aşeza niciodată la aceeaşi masă cu Vlad Filat. Totuşi, cele trei partide şi-au delegat câte trei negociatori care se întâlnesc zilnic, deja de o săptămână, dar nimeni nu ştie ce anume discută. Luni, Mihai Ghimpu a spus că negociatorii „discută principii şi valori”, nu candidaţi la funcţia de prim-ministru.
Pentru că toţi conştientizează că PL este de neînduplecat, iar PLDM nu-şi va lăsa liderul fără funcţie vizibilă, pregătirile de alegeri anticipate în cele trei tabere politice sunt în toi. Potrivit unor informaţii neoficiale, zilele trecute, la sediile a cel puţin două partide din fosta alianţă au fost eliberate încăperi unde îşi vor desfăşura activitatea agenţii electorali.
Alegerile parlamentare anticipate par de neevitat chiar dacă oficiali europeni de ranguri diferite depun eforturi vizibile pentru a reface coaliţia democrată de la Chişinău. În ultimele 4 zile, la Bruxelles, au fost invitaţi, pe rând, Mihai Ghimpu şi Vlad Filat. Mihai Ghimpu susţine că Filat nu este susţinut de UE.
UE sugerează avantaje în schimbul stabilităţii politice
La întoarcere de la Bruxelles, prim-ministrul în exerciţiu şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, au susţinut, împreună, o conferinţă de presă în cadrul căreia au vorbit despre perspectiva europeană apropiată a Republicii Moldova. Potrivit lui Dirk Schuebel, „UE este gata să semneze cu Republica Moldova cel mai ambiţios acord – Acordul de Asociere, care cuprinde şi Acordul de liber schimb. Ambasadorul european a menţionat că UE este interesată în stabilitate politică la Chişinău şi şi-a exprimat speranţa că va fi instituit cât mai curând un guvern. În ceea ce priveşte dialogul privind liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni, Dirk Schuebel a spus că „misiunea de evaluare a apreciat eforturile autorităţilor de la Chişinău, dar că mai există lucruri de realizat, pentru a finaliza discuţiile până la summit-ul din noiembrie de la Vilnius”.
Liderul PLDM, Vlad Filat, a declarat luni că nu vede alternativă la actuala formulă de guvernare „din simplul motiv că în Parlament avem, pe de o parte, aceste 3 partide care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană, iar pe de altă parte - Partidul Comuniştilor, care s-a pronunţat vehement pentru alegeri parlamentare anticipate. De aceea, dacă dorim să evităm aceste alegeri anticipate, trebuie ca aceste 3 partide să aibă înţelegere. Şi această înţelegere trebuie să fie în numele ţării, nu în numele unui partid, dar cu respectarea deciziilor luate de forul decizional al partidelor", a menţionat Filat.
Potrivit unor analişti politici de la Chişinău, în cazul unor eventuale alegeri anticipate, cel mai mult vor avea de pierdut de pe urma votului de protest PL (perceput ca partid trecut de partea controversatului Plahotniuc ) şi PD (subordonat aceluiaşi Plahotniuc), partidele favorizate de actuala criză politică fiind PLDM şi PCRM, dar nu este eclusă apariţia unei a treia forţe.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
MOLDOVA
Comuniştii mizează pe PLDM pentru demiterea lui Marian Lupu
Gaz în foc toarnă opoziţia comunistă care votează ba cu o componentă a fostei coaliţii de guvernare, ba cu alta, distrugând astfel scheletul puterii şi împingând Moldova spre alegeri anticipate.
Mai întâi, comuniştii (PCRM) au votat împreună cu liberal-democraţii (PLDM) pentru demiterea controversatului om de afaceri, Vlad Plahotniuc (finanţatorul PD), din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului. Apoi, PCRM a votat împreună cu PD pentru demiterea Guvernului condus de liderul PLDM, Vlad Filat. Săptămâna trecută, comuniştii au înregistrat o nouă iniţiativă cu privire la demiterea preşedintelui Parlamentului, liderul PD Marian Lupu, şi mizează din nou pe voturile şi pofta de răzbunare a liberal-democraţilor.
Premierul în exerciţiu Vlad Filat a spus că liberal-democraţii vor discuta foarte serios iniţiativa de demitere a lui Marian Lupu. Totuşi, el a menţionat că „PLDM va lua o hotărâre nu pentru a satisface poftele şi scopurile Partidului Comuniştilor, ci va lua o decizie asumată raţional”.
Ce se întâmplă cu PL?
Deşi nu au votat pentru demiterea Guvernului, liberalii nu au reuşit să se menţină pe poziţia de mediatori în conflictul dintre PLDM şi PD. Reacţiile veninoase anti-PLDM exprimate de liderul PL, Mihai Ghimpu, au generat nedumeriri inclusiv în PD. Preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a declarat că „prin isteria sa, liderul PL Mihai Ghimpu contribuie cel mai activ la revenirea comuniştilor la putere”. „Prin retorica lor, liberalilii împing lucrurile spre alegeri anticipate”, consideră Diacov.
El a făcut declaraţiile în contextul în care Consiliul Naţional Politic al PLDM a luat o decizie categorică în privinţa înaintării lui Vlad Filat la funcţia de prim-ministru în eventualitatea refacerii coaliţiei necomuniste şi a declaraţiilor vehemente ale lui Mihai Ghimpu, conform cărora „PL nu va vota niciodată pentru ca Filat să devină din nou prim-ministru”. Deşi argumentate diferit, declaraţiile liderului PL consună cu interesele comuniştilor care mizează pe votul de protest faţă de actuala guvernare în eventualitatea alegerilor anticipate.
Eforturile de împăcare au eşuat
Preşedintele Nicolae Timofti a încercat să-i adune la aceeaşi masă pe cei trei lideri politici supăraţi, dar fără nici un rezultat. Luni, la o emisiune televizată, Mihai Ghimpu a recunoscut că i-a comunicat şefului statului că nu se va mai aşeza niciodată la aceeaşi masă cu Vlad Filat. Totuşi, cele trei partide şi-au delegat câte trei negociatori care se întâlnesc zilnic, deja de o săptămână, dar nimeni nu ştie ce anume discută. Luni, Mihai Ghimpu a spus că negociatorii „discută principii şi valori”, nu candidaţi la funcţia de prim-ministru.
Pentru că toţi conştientizează că PL este de neînduplecat, iar PLDM nu-şi va lăsa liderul fără funcţie vizibilă, pregătirile de alegeri anticipate în cele trei tabere politice sunt în toi. Potrivit unor informaţii neoficiale, zilele trecute, la sediile a cel puţin două partide din fosta alianţă au fost eliberate încăperi unde îşi vor desfăşura activitatea agenţii electorali.
Alegerile parlamentare anticipate par de neevitat chiar dacă oficiali europeni de ranguri diferite depun eforturi vizibile pentru a reface coaliţia democrată de la Chişinău. În ultimele 4 zile, la Bruxelles, au fost invitaţi, pe rând, Mihai Ghimpu şi Vlad Filat. Mihai Ghimpu susţine că Filat nu este susţinut de UE.
UE sugerează avantaje în schimbul stabilităţii politice
La întoarcere de la Bruxelles, prim-ministrul în exerciţiu şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, au susţinut, împreună, o conferinţă de presă în cadrul căreia au vorbit despre perspectiva europeană apropiată a Republicii Moldova. Potrivit lui Dirk Schuebel, „UE este gata să semneze cu Republica Moldova cel mai ambiţios acord – Acordul de Asociere, care cuprinde şi Acordul de liber schimb. Ambasadorul european a menţionat că UE este interesată în stabilitate politică la Chişinău şi şi-a exprimat speranţa că va fi instituit cât mai curând un guvern. În ceea ce priveşte dialogul privind liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni, Dirk Schuebel a spus că „misiunea de evaluare a apreciat eforturile autorităţilor de la Chişinău, dar că mai există lucruri de realizat, pentru a finaliza discuţiile până la summit-ul din noiembrie de la Vilnius”.
Liderul PLDM, Vlad Filat, a declarat luni că nu vede alternativă la actuala formulă de guvernare „din simplul motiv că în Parlament avem, pe de o parte, aceste 3 partide care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană, iar pe de altă parte - Partidul Comuniştilor, care s-a pronunţat vehement pentru alegeri parlamentare anticipate. De aceea, dacă dorim să evităm aceste alegeri anticipate, trebuie ca aceste 3 partide să aibă înţelegere. Şi această înţelegere trebuie să fie în numele ţării, nu în numele unui partid, dar cu respectarea deciziilor luate de forul decizional al partidelor", a menţionat Filat.
Potrivit unor analişti politici de la Chişinău, în cazul unor eventuale alegeri anticipate, cel mai mult vor avea de pierdut de pe urma votului de protest PL (perceput ca partid trecut de partea controversatului Plahotniuc ) şi PD (subordonat aceluiaşi Plahotniuc), partidele favorizate de actuala criză politică fiind PLDM şi PCRM, dar nu este eclusă apariţia unei a treia forţe.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
Moldova: Tara fara parinti, un reportaj de Alexandra Scherle de Deutsche Welle.
Moldova
MOLDOVA
"Mami, să nu ne uiţi!"
"Am cunoscut trei fetiţe care trăiau singure, după ce mama plecase în Italia ca îngrijitoare de bătrâni", îşi aminteşte Andrea Diefenbach. "Olga, fata cea mai mare, care avea doar 12 ani, gătea, cocea pâine, îşi îngrijea surorile mai mici şi avea grijă ca ele să meargă la şcoală." La prima vedere, copiii ai căror părinţi erau plecaţi la muncă în străinătate se descurcau de minune, explică Andrea Diefenbach. Fotografa germană a călătorit timp de doi ani în repetate rânduri în Republica Moldova, unde a fotografiat copiii emigranţilor, şi în Italia, unde s-a întâlnit cu părinţii, ale căror portrete se regăsesc de asemenea în volumul "Land ohne Eltern" ("O ţară fără părinţi"), apărut la editura Kehrer din Heidelberg. În curând, fotografiile vor fi expuse şi în diverse oraşe germane, printre altele la Wiesbaden, în cadrul festivalului de film "GoEast" în luna aprilie.
"Am fost surprinsă că din fiecare familie pe care am întâlnit-o lipsea câte cineva, plecat la muncă în occident - situaţia pare atât de normală", spune artista germană. "Tocmai de aceea, oamenii nu se duc la vecini pentru a se plânge de problema lor - pentru că şi din familia acestora au plecat mulţi în străinătate." Andrea Diefenbach îşi aminteşte că un bărbat a început să plângă, povestindu-i fotografei despre temerile sale că soţia plecată în Italia nu se va mai întoarcă niciodată şi despre greutăţile de a-şi creşte singur fiica. A mărturisit că a fost prima dată când a vorbit deschis despre aceste sentimente.
"Părinţii nu au avut de ales"
La fel de dureroase pot fi şi relaţiile la distanţă dintre părinţi şi copii: volumul de fotografii povesteşte şi despre Carolina, sora cea mai mică a Olgăi, care o ruga pe mama plecată în Italia la telefon "Mami, să nu ne uiţi!". Între timp, mama celor trei fetiţe rămase singure acasă a obţinut documentele de şedere în Italia - iar cele două fete mai mici trăiesc astăzi alături de ea, în timp ce Olga merge la şcoală la Chişinău.
"Aceşti părinţi nu au plecat în străinătate din dorinţa de a se îmbogăţi, ci pur şi simplu nu au avut de ales - acasă nu putea câştiga suficienţi bani nici pentru a cumpăra creioane pentru următorul an şcolar al copilului", explică Andrea Diefenbach. Situaţia emigranţilor din Republica Moldova este mult mai dificilă decât cea a românilor plecaţi la muncă în străinătate: mulţi moldoveni lucrează ilegal în occident şi nu pot să se întoarcă în ţară pentru a-şi vizita copiii fără a avea acte de şedere. "În plus, unii dintre moldovenii pe care i-am întâlnit în Italia, plătiseră mii de euro unor intermediari care i-au adus în străinătate pe cale ilegală, astfel încât aveau şi datorii imense."
Soarta oamenilor din ţările fostului bloc comunist o preocupă pe Andrea Diefenbach de multă vreme. Pentru examenul de admitere la facultatea de fotografie din Bielefeld, tânăra a ales să realizeze un proiect fotografic despre nişte muncitori români care lucrau la construcţia unui tunel în Germania. Ca fotograf liber profesionist a călătorit de multe ori în ţările din estul Europei, publicându-şi reportajele foto în reviste germane de prestigiu precum "Der Spiegel", "Geo" şi "Die Zeit". În Ucraina a documentat prin fotografii tragedia bolnavilor de SIDA, iar în Republica Moldova a realizat un reportaj despre victimele traficului de persoane pentru revista germană "Brigitte". În cadrul acestei călătorii a aflat cât de mulţi copii trăiesc fără părinţi în Republica Moldova: un subiect care a emoţionat-o atât de profund pe fotografa germană încât a dedicat doi ani proiectului "O ţară fără părinţi".
Sensibilitate faţă de soarta emigranţilor
Pentru acest proiect a fost distinsă cu premiul organizaţiei de jurnalism "n-ost" pentru cel mai bun foto-reportaj al anului 2012. "Fotografiile ei nu recurg la patetism, motiv pentru care reflectă cu o intensitate cu atât mai mare care sunt urmările clivajului economic tot mai mare între diferitele ţări europene. Este un subiect foarte important, prezentat cu multă sensibilitate", a declarat profesorul de fotografie Lars Bauernschmitt din Hanovra, membru al juriului organizaţiei "n-ost".
În Occident este nevoie de mai multă empatie faţă de problemele acestor imigranţi, subliniază autoarea portretelor: "Îmi doresc ca cei care privesc fotografiile mele să se simtă impresionaţi de soarta acestor familii despărţite. Aş vrea să se intrebe cum arată viaţa femeii din Europa de Est care face curăţenie în casa lor, dacă poate şi ea are copii..."
În acelaşi timp, cartea i-a surprins pe mulţi moldoveni rămaşi acasă. "Mulţi dintre ei nu erau conştienţi de greutăţile cu care se luptă cei plecaţi în occident". Chiar şi unii dintre copii trăiau cu impresia că banii se câştigă fără eforturi prea mari în Italia: "Ei vedeau doar pachetele cu haine frumoase şi cremă Nutella, nu şi zilele de muncă de 12 ore ale părinţilor în condiţii grele."
MOLDOVA
"Mami, să nu ne uiţi!"
"Am cunoscut trei fetiţe care trăiau singure, după ce mama plecase în Italia ca îngrijitoare de bătrâni", îşi aminteşte Andrea Diefenbach. "Olga, fata cea mai mare, care avea doar 12 ani, gătea, cocea pâine, îşi îngrijea surorile mai mici şi avea grijă ca ele să meargă la şcoală." La prima vedere, copiii ai căror părinţi erau plecaţi la muncă în străinătate se descurcau de minune, explică Andrea Diefenbach. Fotografa germană a călătorit timp de doi ani în repetate rânduri în Republica Moldova, unde a fotografiat copiii emigranţilor, şi în Italia, unde s-a întâlnit cu părinţii, ale căror portrete se regăsesc de asemenea în volumul "Land ohne Eltern" ("O ţară fără părinţi"), apărut la editura Kehrer din Heidelberg. În curând, fotografiile vor fi expuse şi în diverse oraşe germane, printre altele la Wiesbaden, în cadrul festivalului de film "GoEast" în luna aprilie.
"Am fost surprinsă că din fiecare familie pe care am întâlnit-o lipsea câte cineva, plecat la muncă în occident - situaţia pare atât de normală", spune artista germană. "Tocmai de aceea, oamenii nu se duc la vecini pentru a se plânge de problema lor - pentru că şi din familia acestora au plecat mulţi în străinătate." Andrea Diefenbach îşi aminteşte că un bărbat a început să plângă, povestindu-i fotografei despre temerile sale că soţia plecată în Italia nu se va mai întoarcă niciodată şi despre greutăţile de a-şi creşte singur fiica. A mărturisit că a fost prima dată când a vorbit deschis despre aceste sentimente.
"Părinţii nu au avut de ales"
La fel de dureroase pot fi şi relaţiile la distanţă dintre părinţi şi copii: volumul de fotografii povesteşte şi despre Carolina, sora cea mai mică a Olgăi, care o ruga pe mama plecată în Italia la telefon "Mami, să nu ne uiţi!". Între timp, mama celor trei fetiţe rămase singure acasă a obţinut documentele de şedere în Italia - iar cele două fete mai mici trăiesc astăzi alături de ea, în timp ce Olga merge la şcoală la Chişinău.
"Aceşti părinţi nu au plecat în străinătate din dorinţa de a se îmbogăţi, ci pur şi simplu nu au avut de ales - acasă nu putea câştiga suficienţi bani nici pentru a cumpăra creioane pentru următorul an şcolar al copilului", explică Andrea Diefenbach. Situaţia emigranţilor din Republica Moldova este mult mai dificilă decât cea a românilor plecaţi la muncă în străinătate: mulţi moldoveni lucrează ilegal în occident şi nu pot să se întoarcă în ţară pentru a-şi vizita copiii fără a avea acte de şedere. "În plus, unii dintre moldovenii pe care i-am întâlnit în Italia, plătiseră mii de euro unor intermediari care i-au adus în străinătate pe cale ilegală, astfel încât aveau şi datorii imense."
Soarta oamenilor din ţările fostului bloc comunist o preocupă pe Andrea Diefenbach de multă vreme. Pentru examenul de admitere la facultatea de fotografie din Bielefeld, tânăra a ales să realizeze un proiect fotografic despre nişte muncitori români care lucrau la construcţia unui tunel în Germania. Ca fotograf liber profesionist a călătorit de multe ori în ţările din estul Europei, publicându-şi reportajele foto în reviste germane de prestigiu precum "Der Spiegel", "Geo" şi "Die Zeit". În Ucraina a documentat prin fotografii tragedia bolnavilor de SIDA, iar în Republica Moldova a realizat un reportaj despre victimele traficului de persoane pentru revista germană "Brigitte". În cadrul acestei călătorii a aflat cât de mulţi copii trăiesc fără părinţi în Republica Moldova: un subiect care a emoţionat-o atât de profund pe fotografa germană încât a dedicat doi ani proiectului "O ţară fără părinţi".
Sensibilitate faţă de soarta emigranţilor
Pentru acest proiect a fost distinsă cu premiul organizaţiei de jurnalism "n-ost" pentru cel mai bun foto-reportaj al anului 2012. "Fotografiile ei nu recurg la patetism, motiv pentru care reflectă cu o intensitate cu atât mai mare care sunt urmările clivajului economic tot mai mare între diferitele ţări europene. Este un subiect foarte important, prezentat cu multă sensibilitate", a declarat profesorul de fotografie Lars Bauernschmitt din Hanovra, membru al juriului organizaţiei "n-ost".
În Occident este nevoie de mai multă empatie faţă de problemele acestor imigranţi, subliniază autoarea portretelor: "Îmi doresc ca cei care privesc fotografiile mele să se simtă impresionaţi de soarta acestor familii despărţite. Aş vrea să se intrebe cum arată viaţa femeii din Europa de Est care face curăţenie în casa lor, dacă poate şi ea are copii..."
În acelaşi timp, cartea i-a surprins pe mulţi moldoveni rămaşi acasă. "Mulţi dintre ei nu erau conştienţi de greutăţile cu care se luptă cei plecaţi în occident". Chiar şi unii dintre copii trăiau cu impresia că banii se câştigă fără eforturi prea mari în Italia: "Ei vedeau doar pachetele cu haine frumoase şi cremă Nutella, nu şi zilele de muncă de 12 ore ale părinţilor în condiţii grele."
Samstag, 1. Dezember 2012
Abonnieren
Posts (Atom)