Hinweis: Die Europäische Akademie Berlin lädt zu einer Veranstaltung über die Republik Moldau ein:
Sehr geehrte Damen und Herren,
lange Zeit war die Republik Moldau das Vorzeigemodell der Oestlichen
Partnerschaft mit der EU.
Eine europaeisch orientierte Regierung und Parlamentsmehrheit hat die Dinge
nach vorne gebracht.
Jetzt scheint das kleine Land zwischen Rumaenien und der Ukraine im
politischen Chaos zu versinken.
Die regierende Allianz fuer Europa ist zerfallen, das Verfassungsgericht
verbietet die erneute Kandidatur des bisherigen Ministerpraesidenten, der
Parlamentspraesident ist abgewaehlt und keiner scheint zu wissen, wie es
weitergeht, waehrend die wirtschaftliche Situation sich verschlechtert und
der Internationale Waehrungsfonds weitere Zahlungen zurueck haelt.
Was ist wirklich los in der Republik Moldau? Welche Chancen gibt es fuer das
Land, seinen proeuropaeischen Kurs fortzusetzen? Wie sollte die EU auf die
derzeitige Situation reagieren?
Und was bedeutet die Krise fuer den schwelenden Konflikt mit dem
abgespaltenen Transnistrien?
Diese und weitere Fragen zu diskutieren moechten wir Sie in Kooperation mit
dem Deutsch-Moldauischen Forum sehr herzlich einladen.
Am 14. Mai um 18.00 h
spricht Matthias Meyer, Botschafter der Bundesrepublik Deutschland in der
Republik Moldau
ueber: Die aktuelle Lage in Moldau und ihre Konsequenzen fuer die Region
und die EU
Ort: Konferenzraum der Schwarzkopf-Stiftung, Sophienstr. 28/29,
10178 Berlin(-Mitte)
Wir wuerden uns freuen, wenn Sie im Anschluss noch Zeit fuer ein Glas Wein
haetten, um das Gespraech informell fortzusetzen.
Bitte beachten Sie den Tagungsort und lassen Sie uns wissen, wenn wir mit
Ihnen rechnen duerfen (Tel. 89 59 510, Fax. 89 59 51 95, Email:
eab@eab-berlin.eu).
In der Hoffnung, Sie am 14. Mai in den Raeumen der Schwarzkopf-Stiftung
begruessen zu koennen, verbleibe ich mit freundlichem Gruss
Prof. Dr. Eckart D. Stratenschulte
Leiter der Europaeischen Akademie Berlin
Europaeische Akademie Berlin e.V.
Bismarckallee 46/48
D--14193 Berlin
T: 0049/30/8959510
Fax: 0049/30/895951-95
eab(at)eab-berlin.eu
http://www.eab-berlin.de
Sonntag, 12. Mai 2013
Freitag, 10. Mai 2013
Republica Moldova - un fiasco total!
"Republica Moldova devine inamic declarat al Bruxelles-ului", sustine sociologul Prof. Dr. Dan Dungaciu.
Republica Moldova nu mai indeplineste in acest moment criteriile politice de asociere la UE, iar Europa institutionala sanctioneaza unanim clasa politica de la Chisinau, care a "gripat zdravan" parcursul european al tarii, sustine Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane si fost consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu pe probleme de intergrare europeană a Republicii Moldova.
"Republica Moldova a cazut de pe harta, adica de pe harta interesului imediat al UE, dar a intrat pe harta preocuparilor si ingrijorarilor Bruxelles-ului. In acest moment, Chisinaul nu mai indeplineste nici macar criteriile politice de asociere cu UE, iar Vilnius nici macar nu se mai intrezareste la orizont. Reactiile recente ale institutilor europene - Comisie, Consiliul Europei, Comisia de la Venetia etc. - arata asta mai limpede decat oricand", a precizat într-un interviu pentru ziare.com Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane si fost consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu pe probleme de intergrare europeană a Republicii Moldova.
În opinia lui Dan Dungaciu, "Europa institutionala sanctioneaza unanim Chisinaul pentru ce a putut vota tandemul Filat-Voronin in Parlamentul de la Chisinau". Mai mult, sociologul precizează că parcursul european al Republicii Moldova s-a "gripat zdravăn": "Am incercat sa facem UE, dar ne-a iesit tot URSS. Cam asta ar putea sa admita si premierul R.Moldova astazi".
Dan Dungaciu a vorbit și despre presiunile tot mai mari pe care Federația Rusă le face în Republica Moldova, începând cu 2013. "Motivul e foarte clar: Chisinaul trebuia blocat in parcursul sau spre UE. Nu conteaza ce se intampla acolo, nici macar anticipatele, conteaza ca in R.Moldova sa fie haos. Si cu sprijinul asumat sau nu al politicienilor de la Chisnau, s-a obtinut exact asta: haos, dezamagirea europenilor, compromiterea definitiva a unor lideri democrati, pana mai ieri in gratiile europenilor", subliniaza sociologul.
În ceea ce privește autoritățile de la București, Dan Dungaciu crede că trebuie regândită total relația cu Republica Moldova, de la viziuni și perspective la instituții. "Trebuie ca R.Moldova sa fie asumata ca proiect nu doar in vorbe, dar si la nivel institutionalizat (...) Nu in ultimul rand, tacerea de la nivel mediatic. R.Moldova nu este subiect si asta se vede cu ochiul liber. Pe 6 mai, de exemplu, s-au implinit 23 de ani de la Podul de Flori, cand, pentru prima data, s-a trecut frontiera URSS fara acte, iar oamenii incingeau hore de bucurie in mijlocul Prutului. Au participat atunci peste un milion de persoane, intr-o actiune unica si care a lasat masca Moscova. Nimeni nu mai vorbeste despre asta, nimeni nu a mai consemnat evenimentul... R.Moldova a iesit din scena interesului public. E un esec pe care trebuie sa ni-l asumam. Acesta ar fi punctul de plecare."
Sursa: Realitatea TV-România.
Puteți citi interviul integral pe ziare.com.
Republica Moldova nu mai indeplineste in acest moment criteriile politice de asociere la UE, iar Europa institutionala sanctioneaza unanim clasa politica de la Chisinau, care a "gripat zdravan" parcursul european al tarii, sustine Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane si fost consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu pe probleme de intergrare europeană a Republicii Moldova.
"Republica Moldova a cazut de pe harta, adica de pe harta interesului imediat al UE, dar a intrat pe harta preocuparilor si ingrijorarilor Bruxelles-ului. In acest moment, Chisinaul nu mai indeplineste nici macar criteriile politice de asociere cu UE, iar Vilnius nici macar nu se mai intrezareste la orizont. Reactiile recente ale institutilor europene - Comisie, Consiliul Europei, Comisia de la Venetia etc. - arata asta mai limpede decat oricand", a precizat într-un interviu pentru ziare.com Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane si fost consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu pe probleme de intergrare europeană a Republicii Moldova.
În opinia lui Dan Dungaciu, "Europa institutionala sanctioneaza unanim Chisinaul pentru ce a putut vota tandemul Filat-Voronin in Parlamentul de la Chisinau". Mai mult, sociologul precizează că parcursul european al Republicii Moldova s-a "gripat zdravăn": "Am incercat sa facem UE, dar ne-a iesit tot URSS. Cam asta ar putea sa admita si premierul R.Moldova astazi".
Dan Dungaciu a vorbit și despre presiunile tot mai mari pe care Federația Rusă le face în Republica Moldova, începând cu 2013. "Motivul e foarte clar: Chisinaul trebuia blocat in parcursul sau spre UE. Nu conteaza ce se intampla acolo, nici macar anticipatele, conteaza ca in R.Moldova sa fie haos. Si cu sprijinul asumat sau nu al politicienilor de la Chisnau, s-a obtinut exact asta: haos, dezamagirea europenilor, compromiterea definitiva a unor lideri democrati, pana mai ieri in gratiile europenilor", subliniaza sociologul.
În ceea ce privește autoritățile de la București, Dan Dungaciu crede că trebuie regândită total relația cu Republica Moldova, de la viziuni și perspective la instituții. "Trebuie ca R.Moldova sa fie asumata ca proiect nu doar in vorbe, dar si la nivel institutionalizat (...) Nu in ultimul rand, tacerea de la nivel mediatic. R.Moldova nu este subiect si asta se vede cu ochiul liber. Pe 6 mai, de exemplu, s-au implinit 23 de ani de la Podul de Flori, cand, pentru prima data, s-a trecut frontiera URSS fara acte, iar oamenii incingeau hore de bucurie in mijlocul Prutului. Au participat atunci peste un milion de persoane, intr-o actiune unica si care a lasat masca Moscova. Nimeni nu mai vorbeste despre asta, nimeni nu a mai consemnat evenimentul... R.Moldova a iesit din scena interesului public. E un esec pe care trebuie sa ni-l asumam. Acesta ar fi punctul de plecare."
Sursa: Realitatea TV-România.
Puteți citi interviul integral pe ziare.com.
Altercatii de 9 mai 2013 la Chisinãu.
Scandal în centrul Chişinăului. Protestatari numerosi s-au luat la harţă cu nostalgicii erei sovietice.
Provocări şi altercaţii au avut loc la protestul organizat de Platforma Civică Acţiunea 2012 din Republica Moldova, în faţa monumentului lui Ştefan cel Mare din Chişinău .
Schimburi dure de replici şi îmbrânceli s-au iscat între protestatarii unionişti şi cetăţenii supăraţi pe mesajul lor antirusesc. Poliţia a intervenit cu promtitudine şi a calmat până la urmă spiritele, relatează Unimedia.
Membrii şi simpatizanții Acţiunii 2012 au decis să se strângă la monumentul lui Ştefan cel Mare, pentru a comemora miile de victime ale regimului sovietic în Basarabia. Aceştia au protestat faţă de organizarea unui concert organizat de autorităţi şi considerat o blasfemie la adresa celor ucişi.
Participanţii la protest au scandat lozinci anti-Rogozin "Rogozin - Călău de Război - Nistru '92" şi au cerut evacuarea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată ei au propus ca ziua de 9 mai să fie decretată zi de doliu naţional.
Sursa: Antena 3 TV-România (9 mai 2013).
Provocări şi altercaţii au avut loc la protestul organizat de Platforma Civică Acţiunea 2012 din Republica Moldova, în faţa monumentului lui Ştefan cel Mare din Chişinău .
Schimburi dure de replici şi îmbrânceli s-au iscat între protestatarii unionişti şi cetăţenii supăraţi pe mesajul lor antirusesc. Poliţia a intervenit cu promtitudine şi a calmat până la urmă spiritele, relatează Unimedia.
Membrii şi simpatizanții Acţiunii 2012 au decis să se strângă la monumentul lui Ştefan cel Mare, pentru a comemora miile de victime ale regimului sovietic în Basarabia. Aceştia au protestat faţă de organizarea unui concert organizat de autorităţi şi considerat o blasfemie la adresa celor ucişi.
Participanţii la protest au scandat lozinci anti-Rogozin "Rogozin - Călău de Război - Nistru '92" şi au cerut evacuarea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată ei au propus ca ziua de 9 mai să fie decretată zi de doliu naţional.
Sursa: Antena 3 TV-România (9 mai 2013).
Sonntag, 5. Mai 2013
Politischer Umsturz 2013 in Moldau?
Was an diesjährigem orthodoxen Karfreitag, dem 3. Mai 2013 in der R. Moldau passiert ist, gleicht einer politischen Verschwörung bzw. einem staatlichen Umsturz.
An dem berüchtigten Tag hat sich die parlamentarische Mehrheit, bestehend aus Kommunisten und Liberal-Demokraten die Antikorruption-Behörde und das Verfassungsgericht untergeordnet und durch einen Beschluss unter das eigene Kommando gestellt. Laut dieser Entscheidung, können die Verfassungsrichter nach ihrer Willkür und Gutdünken entlassen werden. Bisher wurden sie für 6 Jahre gewählt und galten als unkündbar
Somit entfernt sich Moldau deutlich von den rechtsstaatlichen Standards und verpasst den Zug nach Europa.
An dem berüchtigten Tag hat sich die parlamentarische Mehrheit, bestehend aus Kommunisten und Liberal-Demokraten die Antikorruption-Behörde und das Verfassungsgericht untergeordnet und durch einen Beschluss unter das eigene Kommando gestellt. Laut dieser Entscheidung, können die Verfassungsrichter nach ihrer Willkür und Gutdünken entlassen werden. Bisher wurden sie für 6 Jahre gewählt und galten als unkündbar
Somit entfernt sich Moldau deutlich von den rechtsstaatlichen Standards und verpasst den Zug nach Europa.
Freitag, 19. April 2013
Englezul care iubeste Bucurestiul.
Un englez îndrăgostit de Bucureşti: "De ce îmi place să trăiesc în România"
Scriitorul Paul Wood scrie câteva motive pentru care iubeşte România: glumele, petrecerile, tocăniţa cu mămăligă.
Paul Wood trăieşte în România din 1998, are un blog care se numeşte "Un refugiat politic din satul global" şi scrie o carte despre Bucureşti.
Într-un comentariu publicat pe Romanian Insider, el explică de ce este îndrăgostit de noua lui ţară.
"Totul în legătură cu românii este paradoxal. Sunt calzi, generoşi, dar sunt şi foarte cruzi. Sunt mistici, dar sunt cu picioarele pe pământ, extrem de materialişti. Sunt romantici şi cinici. Sunt mult mai prietenoşi decât englezii, dar sunt şi mult mai formali. Respectul este teribil de important, pentru că şi puterea este extrem de importantă", scrie Wood.
"Este Orientul care visează să fie Franţa", crede scriitorul englez.
Paul Wood mai spune că românii au simţul umorului, sunt mult mai citiţi decât englezii, dau petreceri grozave, au un vin bun, iar "Bucureştiul este cea mai interesantă capitală din Europa".
"În România, fiecare zi e diferită de cea precedentă", spune englezul.
Citeşte şi:
România de poveste: Englezul transformat în ţăran român
Scriitorul Paul Wood scrie câteva motive pentru care iubeşte România: glumele, petrecerile, tocăniţa cu mămăligă.
Paul Wood trăieşte în România din 1998, are un blog care se numeşte "Un refugiat politic din satul global" şi scrie o carte despre Bucureşti.
Într-un comentariu publicat pe Romanian Insider, el explică de ce este îndrăgostit de noua lui ţară.
"Totul în legătură cu românii este paradoxal. Sunt calzi, generoşi, dar sunt şi foarte cruzi. Sunt mistici, dar sunt cu picioarele pe pământ, extrem de materialişti. Sunt romantici şi cinici. Sunt mult mai prietenoşi decât englezii, dar sunt şi mult mai formali. Respectul este teribil de important, pentru că şi puterea este extrem de importantă", scrie Wood.
"Este Orientul care visează să fie Franţa", crede scriitorul englez.
Paul Wood mai spune că românii au simţul umorului, sunt mult mai citiţi decât englezii, dau petreceri grozave, au un vin bun, iar "Bucureştiul este cea mai interesantă capitală din Europa".
"În România, fiecare zi e diferită de cea precedentă", spune englezul.
Citeşte şi:
România de poveste: Englezul transformat în ţăran român
Englezul indrãgostit de România.
România de poveste: Englezul transformat în ţăran român.
Un englez veritabil vrea să devină ţăran român. Roger Quentin a dat Londra pentru Loman, un cătun pierdut în munţii Sebeşului şi five o'clockul, pe mînatul vacilor de la păşune. Roger spune ca în sătucul înverzit se simte mai acasă decât în Anglia şi a lăsat cu limbă de moarte să fie îngropat în curtea casei lui din vârful dealului.
Trăim în România din care milioane de oameni au plecat alergând după un vis prin Europa, iar un englez care se românizează într-un sat din m-ţii Sebeşului devine o excepţie demnă de studiat. Lui Roger Quentin mirările noastre i se par stranii. Pentru el, sătucul din munţi este raiul pe pământ, iar românii cel mai omenos popor din lume.
"Mă necăjeşte faptul că la mine în Anglia dacă îi întrebi pe englezi despre România, nu ştiu decât prostii de prin presă: ţigani, copii abandonaţi, Dracula. Eu le spun că românii sunt deştepţi şi ospitalieri şi România este bijuteria Europei.", spune Quentin.
Roger a fost militar de carieră în armata Marii Britanii, a participat la multe confruntări armate însă spune el nu a fost nevoit să ucidă pe nimeni, mai ales că era telegrafist. "Am văzut multe nenorociri însă n-am tras cu arma în nimeni, dar am înţeles importanţa iubirii aproapelui", îşi aminteşte britanicul.
Tocmai dorinţa de a-şi ajuta semenii l-a adus pe Roger în M-tii Sebeşului. Imaginile difuzate de televiziunile din Anglia în decembrie 1989 l-au scos realmente pe militarul de carieră din casă, hotărât să strângă ajutoare pentru românii care tocmai spărseseră Cortina de Fier.
Primul convoi de ajutoare iniţiat de Roger a sosit chiar de Crăciun în 1989. Roger îşi aminteşte atmosfera lugubră de la vama românească:"Nu era nicio lumină, nu aveai unde să te duci la toaletă, eram priviţi cu suspiciune..." Prin fundaţia sa a mai organizat zeci de convoaie cu ajutoare. Astfel a ajuns şi în satul Loman. Peisajul şi oamenii i-au căzut cu tronc. Un loc sus pe un deal i s-a părut raiul pe pământ şi s-a hotărât să-şi facă acolo o casă cu pensiune.
De atunci Roger, englezul cosmopolit, se românizează pe zi ce trece. Soţia Bernadette, împreună cu cele două fiice îl vizitează des fiiind ele însele încântate de România. Ceea ce multora dintre noi ni se par a fi semne ale înapoierii sunt pentru Roger şi ai lui elemente ale farmecului irezistibil al satului romanesc. Cel mai mult l-a încântat pe fostul militar faptul că între natura sălbatică şi aşezările umane graniţele sunt difuze. "Pe aici vezi cerbi prin curţi, toată ziua cântă cucul, vine şi lupul câteodată...", spune Quentin.
Ţăranii locului l-au adoptat rapid pe Domnu' Roger, mai ales că acesta le predă gratis engleza copiilor din comună. El susţine că n-a simţit niciodată vreo urmă de respingere din partea oamenilor locului, deşi aparţine altei religii, fiind preot al bisericii mormone. Nu poţi fi de-al locului dacă nu ai măcar o vacă. Astfel Roger şi-a cumpărat una pe care a dat-o în grija vecinilor care-i sunt şi cei mai buni prieteni.
Noi. românii, suntem uimiţi când constatăm că oameni din ceea ce numim Europa civilizată iubesc ceea ce noi negăm cu putere într-un elan de autoblamare masochistă. Ceea ce noi aruncăm în dorinţa de a semăna cu ei, cetăţenii societăţii de consum, reprezintă pentru oameni ca Roger, esenţa vieţii. Nu l-am întrebat pe englezul din vârful dealului dacă a citit 'Mioriţa', însă în ceea ce priveşte atitudinea faţă de moarte seamănă leit cu ciobănaşul nostru. "Uite aici în curte la mine mi-am aşezat piatra de mormânt. Când o fi să fie, sunt pregătit şi vreau să fiu ingropat aici pe dealul meu, la mine în spatele casei...", îşi doreşte Roger Quentin.
Sursa: www.rtv.net
Un englez veritabil vrea să devină ţăran român. Roger Quentin a dat Londra pentru Loman, un cătun pierdut în munţii Sebeşului şi five o'clockul, pe mînatul vacilor de la păşune. Roger spune ca în sătucul înverzit se simte mai acasă decât în Anglia şi a lăsat cu limbă de moarte să fie îngropat în curtea casei lui din vârful dealului.
Trăim în România din care milioane de oameni au plecat alergând după un vis prin Europa, iar un englez care se românizează într-un sat din m-ţii Sebeşului devine o excepţie demnă de studiat. Lui Roger Quentin mirările noastre i se par stranii. Pentru el, sătucul din munţi este raiul pe pământ, iar românii cel mai omenos popor din lume.
"Mă necăjeşte faptul că la mine în Anglia dacă îi întrebi pe englezi despre România, nu ştiu decât prostii de prin presă: ţigani, copii abandonaţi, Dracula. Eu le spun că românii sunt deştepţi şi ospitalieri şi România este bijuteria Europei.", spune Quentin.
Roger a fost militar de carieră în armata Marii Britanii, a participat la multe confruntări armate însă spune el nu a fost nevoit să ucidă pe nimeni, mai ales că era telegrafist. "Am văzut multe nenorociri însă n-am tras cu arma în nimeni, dar am înţeles importanţa iubirii aproapelui", îşi aminteşte britanicul.
Tocmai dorinţa de a-şi ajuta semenii l-a adus pe Roger în M-tii Sebeşului. Imaginile difuzate de televiziunile din Anglia în decembrie 1989 l-au scos realmente pe militarul de carieră din casă, hotărât să strângă ajutoare pentru românii care tocmai spărseseră Cortina de Fier.
Primul convoi de ajutoare iniţiat de Roger a sosit chiar de Crăciun în 1989. Roger îşi aminteşte atmosfera lugubră de la vama românească:"Nu era nicio lumină, nu aveai unde să te duci la toaletă, eram priviţi cu suspiciune..." Prin fundaţia sa a mai organizat zeci de convoaie cu ajutoare. Astfel a ajuns şi în satul Loman. Peisajul şi oamenii i-au căzut cu tronc. Un loc sus pe un deal i s-a părut raiul pe pământ şi s-a hotărât să-şi facă acolo o casă cu pensiune.
De atunci Roger, englezul cosmopolit, se românizează pe zi ce trece. Soţia Bernadette, împreună cu cele două fiice îl vizitează des fiiind ele însele încântate de România. Ceea ce multora dintre noi ni se par a fi semne ale înapoierii sunt pentru Roger şi ai lui elemente ale farmecului irezistibil al satului romanesc. Cel mai mult l-a încântat pe fostul militar faptul că între natura sălbatică şi aşezările umane graniţele sunt difuze. "Pe aici vezi cerbi prin curţi, toată ziua cântă cucul, vine şi lupul câteodată...", spune Quentin.
Ţăranii locului l-au adoptat rapid pe Domnu' Roger, mai ales că acesta le predă gratis engleza copiilor din comună. El susţine că n-a simţit niciodată vreo urmă de respingere din partea oamenilor locului, deşi aparţine altei religii, fiind preot al bisericii mormone. Nu poţi fi de-al locului dacă nu ai măcar o vacă. Astfel Roger şi-a cumpărat una pe care a dat-o în grija vecinilor care-i sunt şi cei mai buni prieteni.
Noi. românii, suntem uimiţi când constatăm că oameni din ceea ce numim Europa civilizată iubesc ceea ce noi negăm cu putere într-un elan de autoblamare masochistă. Ceea ce noi aruncăm în dorinţa de a semăna cu ei, cetăţenii societăţii de consum, reprezintă pentru oameni ca Roger, esenţa vieţii. Nu l-am întrebat pe englezul din vârful dealului dacă a citit 'Mioriţa', însă în ceea ce priveşte atitudinea faţă de moarte seamănă leit cu ciobănaşul nostru. "Uite aici în curte la mine mi-am aşezat piatra de mormânt. Când o fi să fie, sunt pregătit şi vreau să fiu ingropat aici pe dealul meu, la mine în spatele casei...", îşi doreşte Roger Quentin.
Sursa: www.rtv.net
Samstag, 23. März 2013
Un nou premier pina pe 1 aprilie 2013.
Nicolae Timofti a fixat 1 aprilie ca termen până la care să fie numit un nou premier
G.S. | 23 Mar 2013, 14:10
Conform postului de televiziune Antena3 din Romania Moldova ar trebui sa aiba un premier nou pina pe 1 aprilie 2013.
Preşedintele moldovean Nicolae Timofti a anunţat vineri că a încheiat primele consultări cu grupurile parlamentare dar nu a identificat încă o candidatură pentru funcţia de premier, acordându-şi timp de gândire până la 1 aprilie, conform Mediafax.
Şeful statului s-a întâlnit, vineri, şi cu deputaţii neafiliaţi, care optează pentru un Guvern tehnocrat. El a avut consultări cu grupurile parlamentare, mai puţin cu cel al Partidului Comuniştilor (PCRM), care a refuzat.
Liberal-democraţii insistă ca Vlad Filat să fie din nou premier, în timp ce Partidul Liberal se opune categoric, iar Partidul Democrat a anunţat anterior aceeaşi poziţie.
Dacă Guvernul nu va fi format din două încercări, şeful statului are dreptul să dizolve Parlamentul şi să convoace alegeri anticipate.
Parlamentul moldovean a adoptat pe 5 martie, cu 54 de voturi, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Filat. Moţiunea a fost susţinută de deputaţii PCRM, PDM, deputaţii neafiliaţi Mihnea Godea şi Sergiu Sârbu şi de patru parlamentari din grupul socialiştilor.
Ulterior, premierul Vlad Filat a prezentat demisia Cabinetului de miniştri. După aceasta, şeful statului a demarat consultări cu grupurile parlamentare, menite să identifice o nouă candidatură pentru funcţia de premier.
G.S. | 23 Mar 2013, 14:10
Conform postului de televiziune Antena3 din Romania Moldova ar trebui sa aiba un premier nou pina pe 1 aprilie 2013.
Preşedintele moldovean Nicolae Timofti a anunţat vineri că a încheiat primele consultări cu grupurile parlamentare dar nu a identificat încă o candidatură pentru funcţia de premier, acordându-şi timp de gândire până la 1 aprilie, conform Mediafax.
Şeful statului s-a întâlnit, vineri, şi cu deputaţii neafiliaţi, care optează pentru un Guvern tehnocrat. El a avut consultări cu grupurile parlamentare, mai puţin cu cel al Partidului Comuniştilor (PCRM), care a refuzat.
Liberal-democraţii insistă ca Vlad Filat să fie din nou premier, în timp ce Partidul Liberal se opune categoric, iar Partidul Democrat a anunţat anterior aceeaşi poziţie.
Dacă Guvernul nu va fi format din două încercări, şeful statului are dreptul să dizolve Parlamentul şi să convoace alegeri anticipate.
Parlamentul moldovean a adoptat pe 5 martie, cu 54 de voturi, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Filat. Moţiunea a fost susţinută de deputaţii PCRM, PDM, deputaţii neafiliaţi Mihnea Godea şi Sergiu Sârbu şi de patru parlamentari din grupul socialiştilor.
Ulterior, premierul Vlad Filat a prezentat demisia Cabinetului de miniştri. După aceasta, şeful statului a demarat consultări cu grupurile parlamentare, menite să identifice o nouă candidatură pentru funcţia de premier.
Cine dirigeaza anarhia din Moldova?
Focus
VOCILE CELORLALŢI
Ziare.com: Criza din R. Moldova are un singur beneficiar, Federatia Rusa
Mihai Godea, deputat neafiliat in Parlamentul Republicii Moldova, a depus o motiune de cenzura la sfarsitul lunii februarie, declansand procedura de demitere a Guvernului premierului Vlad Filat, liderul PLDM.
Initiativa a venit dupa ce toate celelalte forte politice ale tarii sugerasera acelasi lucru, fara a actiona insa.
Guvernul moldovean a picat la scurt timp, in urma unei motiuni de cenzura initiata insa de comunisti. Godea considera ca, in pofida pericolului anticipatelor si nesemnarii Acordului de Asociere cu UE, Moldova avea nevoie si poate beneficia de pe urma acestei crize politice.
"Starea de fapt era un dezastru, iar prin acest dezastru guvernarea facea practic o campanie electorala gratuita Partidului Comunistilor din Republica Moldova pentru ca integrarea europeana ca proces arata monstruos pentru cetateanul de rand", spune Godea intr-un interviu acordat Ziare.com, aratand ca demiterea Guvernului Filat era necesara pentru primenirea clasei politice si reinceperea reformelor.
Vezi Ziare.com si Deutsche Welle.
Cititi articolul integral pe Ziare.com accesand linkul de mai jos.
VOCILE CELORLALŢI
Ziare.com: Criza din R. Moldova are un singur beneficiar, Federatia Rusa
Mihai Godea, deputat neafiliat in Parlamentul Republicii Moldova, a depus o motiune de cenzura la sfarsitul lunii februarie, declansand procedura de demitere a Guvernului premierului Vlad Filat, liderul PLDM.
Initiativa a venit dupa ce toate celelalte forte politice ale tarii sugerasera acelasi lucru, fara a actiona insa.
Guvernul moldovean a picat la scurt timp, in urma unei motiuni de cenzura initiata insa de comunisti. Godea considera ca, in pofida pericolului anticipatelor si nesemnarii Acordului de Asociere cu UE, Moldova avea nevoie si poate beneficia de pe urma acestei crize politice.
"Starea de fapt era un dezastru, iar prin acest dezastru guvernarea facea practic o campanie electorala gratuita Partidului Comunistilor din Republica Moldova pentru ca integrarea europeana ca proces arata monstruos pentru cetateanul de rand", spune Godea intr-un interviu acordat Ziare.com, aratand ca demiterea Guvernului Filat era necesara pentru primenirea clasei politice si reinceperea reformelor.
Vezi Ziare.com si Deutsche Welle.
Cititi articolul integral pe Ziare.com accesand linkul de mai jos.
Europa mizeaza pe AIE 3. Misiune imposibila si negocieri extrem de dificile.
Moldova
MOLDOVA
Negocieri fără temelie pentru formarea noului guvern
Partidul Liberal Democrat şi-a delegat trei negociatori, iar Partidul Democrat şi Partidul Liberal s-au declarat deschise pentru discuţii şi au anunţat că-şi vor delega negociatorii până marţi. Reprezentanţii celor trei partide parlamentare necomuniste vor discuta mecanismele de funcţionare a Alianţei pentru Integrare Europeană – 3 (AIE-3).
După ce exponenţii celor trei partide şi-au confirmat disponibilitatea de a începe negocierile, Vlad Ţurcanu, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Nicolae Timofti a spus că şeful statului va începe imediat consultările cu partidele aflate la guvernare, în vederea desemnării unui candidat la funcţia de prim-ministru.
Atmosfera în preajma negocierilor, între cele trei partide, rămâne extrem de tensionată. Cei trei lideri politici (PLDM, PD şi PL) pur şi simplu nu se suportă şi îşi etalează public dispreţul unul faţă de altul, crezând că prin aceasta adună puncte electorale. Presiunea mediatică şi mesajele tot mai dure ale partenerilor externi i-ar putea convinge să se aşeze la masa de negocieri, dar deocamdată nu se ştie dacă acestea vor fi încununate cu succes.
PLDM: „Candidatul este Vlad Filat”
PLDM a dat clar de înţeles că va insista asupra înaintării liderului său Vlad Filat la funcţia de prim-ministru. “Am spus de la bun început că Vlad Filat va rămâne candidatul nostru la funcţia de prim-ministru şi cei care insistă pe demisia acestuia vor trebui să-şi asume consecinţele alegerilor anticipate”, a declarat luni liderul grupului parlamentar al PLDM Valeriu Streleţ. Mai mult, el a insistat asupra faptului că „alianţa are nevoie de o resetare”. “Să scoatem din zona influenţei politice o serie de instituţii de stat care au prin definiţie misiunea de a ocroti temeliile statului de drept, libertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor, economia de piaţă şi libera concurenţă. Un alt apel este ca în Guvern, după delegarea politică de către partidele componente ale coaliţiei, miniştrii să-şi facă datoria ca parte a echipei guvernamentale şi să nu se acopere cu protectia politică a partidelor care i-au delegat”, a menţionat Streleţ.
PL: „Fără condiţionări”
Liderul PL, Mihai Ghimpu, a ameninţat că va vota împreună cu comuniştii pentru demiterea şefului statului dacă acesta va îndrăzni să propună candidatura lui Filat la funcţia de şef al Guvernului. „Noi suntem deschişi spre orice formă de dialog care sperăm să se trasforme în negocieri veritabile”, a menţionat deputatul PL Valeriu Munteanu. Întrebat dacă liberalii l-ar accepta din nou pe liderul PLDM în funcţia de premier, Munteanu a răspuns: „Noi am înţeles că venim la acest dialog fără ca cineva să înainteze condiţii”.
Incertitudine în PD
În PD situaţia nu este clară. Liderul PD Marian Lupu a declarat că nu va accepta ca Filat să revină în funcţia de prim-ministru, în timp ce preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a spus că „nu toţi din PD sunt de această părere”. Luni, Diacov a menţionat: „aşteptăm ca preşedintele să desemneze un candidat”. (...) „Trebuie sa vedem candidatul, să discutăm şi cred că vom fi capabili sa negociem şi să găsim o soluţie”, a conchis Diacov. PD a anunţat că nu va înainta un candidat propriu pentru funcţia de prim-ministru.
Štefan Füle: „Fiţi raţionali”
Într-un mesaj plasat pe contul său de Twitter, comisarul european pentru Extindere si Politica de Vecinatate, Štefan Füle, cheamă liderii politici de la Chisinau să renunţe la emoţii şi să pună pe primul loc „interesul naţional, pentru a nu pierde ceea ce s-a realizat deja”. La rândul său, mareşalul Senatului Republicii Polone, Bogdan Borusewicz, care se află la Chişinău a menţionat: „Republica Moldova este tratată de către Uniunea Europeană ca lider. Ar fi foarte rău dacă ar pierde acest statut de lider din cadrul ţărilor care doresc să colaboreze cu UE. Totul depinde dacă politicienii moldoveni vor reuşi sau nu să ajungă la un consens. „Este important ca la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius din noiembrie 2013 să fie semnat Acordul aprofundat de Liber Schimb între Moldova şi UE, dar acest lucru depinde şi de situaţia politică din Republica Moldova“, a declarat oficialul polonez.
Iulian Chifu: „Taberele trebuie să recompună guvernarea”
Consilierul preşedintelui României pentru Afaceri Strategice şi Securitate Internaţională, Iulian Chifu, susţine că la Chişinău politica pro-europeană pare să fi intrat în impas. Mesajele UE la adresa Moldovei sunt încă destul de încurajatoare. Germania a confirmat prin vocea preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă de la Berlin, Gunther Krichbaum, că nu există întârzieri în privinţa negocierilor şi că, în condiţiile evitării alegerilor anticipate, Republica Moldova este pe traseul încheierii negocierii şi parafării acordurilor de asociere şi liber schimb cu UE. Şi SUA, prin vocea ambasadorului său la Chişinău, a menţionat aceeaşi realitate. „E momentul de raţiune în care taberele trebuie să-şi limiteze pierderile şi să recompună guvernarea pentru ultimul asalt spre ireversibilitatea procesului de integrare în UE. Forţele proeuropene de la Chişinău trebuie să demonstreze că pot acţiona în stil european”, susţine Chifu.
Kalman Mizsei: „Premierul trebuie schimbat”
Fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, susţine că liderii din fosta Alianţă pentru Integrare Europeană ar trebui, în primul rând, să-şi restabilească încrederea unul faţă de altul. „Pentru o eventuală resetare a Alianţei, politicienii trebuie să facă un angajament reciproc, la începutul discuţiilor, că vor păstra intactă actuala coaliţie”. În opinia lui Mizsei, „acest angajament nu va putea fi realizat fără schimbarea prim-ministrului”. (...) „Cred că niciunul dintre protagoniştii principali ai conflictului – Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc – nu mai pot fi puşi într-un oarecare rol de lider în viitorul guvern. Acest lucru pare elementar”, consideră Kalman Mizsei.
Nicolae Chirtoacă: „Au oligarhizat ţara prin algoritm politic"
La rândul său, analistul politic moldovean, Nicolae Chirtoacă, crede că la formarea viitorului guvern ar trebui să se renunţe la partajarea funcţiilor între partide. „În AIE-2, acest lucru a dus la oligarhizarea puterii, iar în cele din urmă – la căderea guvernului. „În Moldova, toate ramurile puterii, inclusiv cea judecătorească, au fost luate în captivitate de grupările oligarhice, care controlează plenar cele trei formaţiuni politice ce au creat fosta majoritate parlamentară AIE-2. O astfel de stare de lucruri, inevitabil, culminează cu oligarhizarea puterii, care nu mai funcţionează în interesul poporului şi statului, dar deserveşte interese înguste şi meschine ale grupărilor oligarhice", a menţionat analistul Chirtoacă.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
MOLDOVA
Negocieri fără temelie pentru formarea noului guvern
Partidul Liberal Democrat şi-a delegat trei negociatori, iar Partidul Democrat şi Partidul Liberal s-au declarat deschise pentru discuţii şi au anunţat că-şi vor delega negociatorii până marţi. Reprezentanţii celor trei partide parlamentare necomuniste vor discuta mecanismele de funcţionare a Alianţei pentru Integrare Europeană – 3 (AIE-3).
După ce exponenţii celor trei partide şi-au confirmat disponibilitatea de a începe negocierile, Vlad Ţurcanu, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Nicolae Timofti a spus că şeful statului va începe imediat consultările cu partidele aflate la guvernare, în vederea desemnării unui candidat la funcţia de prim-ministru.
Atmosfera în preajma negocierilor, între cele trei partide, rămâne extrem de tensionată. Cei trei lideri politici (PLDM, PD şi PL) pur şi simplu nu se suportă şi îşi etalează public dispreţul unul faţă de altul, crezând că prin aceasta adună puncte electorale. Presiunea mediatică şi mesajele tot mai dure ale partenerilor externi i-ar putea convinge să se aşeze la masa de negocieri, dar deocamdată nu se ştie dacă acestea vor fi încununate cu succes.
PLDM: „Candidatul este Vlad Filat”
PLDM a dat clar de înţeles că va insista asupra înaintării liderului său Vlad Filat la funcţia de prim-ministru. “Am spus de la bun început că Vlad Filat va rămâne candidatul nostru la funcţia de prim-ministru şi cei care insistă pe demisia acestuia vor trebui să-şi asume consecinţele alegerilor anticipate”, a declarat luni liderul grupului parlamentar al PLDM Valeriu Streleţ. Mai mult, el a insistat asupra faptului că „alianţa are nevoie de o resetare”. “Să scoatem din zona influenţei politice o serie de instituţii de stat care au prin definiţie misiunea de a ocroti temeliile statului de drept, libertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor, economia de piaţă şi libera concurenţă. Un alt apel este ca în Guvern, după delegarea politică de către partidele componente ale coaliţiei, miniştrii să-şi facă datoria ca parte a echipei guvernamentale şi să nu se acopere cu protectia politică a partidelor care i-au delegat”, a menţionat Streleţ.
PL: „Fără condiţionări”
Liderul PL, Mihai Ghimpu, a ameninţat că va vota împreună cu comuniştii pentru demiterea şefului statului dacă acesta va îndrăzni să propună candidatura lui Filat la funcţia de şef al Guvernului. „Noi suntem deschişi spre orice formă de dialog care sperăm să se trasforme în negocieri veritabile”, a menţionat deputatul PL Valeriu Munteanu. Întrebat dacă liberalii l-ar accepta din nou pe liderul PLDM în funcţia de premier, Munteanu a răspuns: „Noi am înţeles că venim la acest dialog fără ca cineva să înainteze condiţii”.
Incertitudine în PD
În PD situaţia nu este clară. Liderul PD Marian Lupu a declarat că nu va accepta ca Filat să revină în funcţia de prim-ministru, în timp ce preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a spus că „nu toţi din PD sunt de această părere”. Luni, Diacov a menţionat: „aşteptăm ca preşedintele să desemneze un candidat”. (...) „Trebuie sa vedem candidatul, să discutăm şi cred că vom fi capabili sa negociem şi să găsim o soluţie”, a conchis Diacov. PD a anunţat că nu va înainta un candidat propriu pentru funcţia de prim-ministru.
Štefan Füle: „Fiţi raţionali”
Într-un mesaj plasat pe contul său de Twitter, comisarul european pentru Extindere si Politica de Vecinatate, Štefan Füle, cheamă liderii politici de la Chisinau să renunţe la emoţii şi să pună pe primul loc „interesul naţional, pentru a nu pierde ceea ce s-a realizat deja”. La rândul său, mareşalul Senatului Republicii Polone, Bogdan Borusewicz, care se află la Chişinău a menţionat: „Republica Moldova este tratată de către Uniunea Europeană ca lider. Ar fi foarte rău dacă ar pierde acest statut de lider din cadrul ţărilor care doresc să colaboreze cu UE. Totul depinde dacă politicienii moldoveni vor reuşi sau nu să ajungă la un consens. „Este important ca la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius din noiembrie 2013 să fie semnat Acordul aprofundat de Liber Schimb între Moldova şi UE, dar acest lucru depinde şi de situaţia politică din Republica Moldova“, a declarat oficialul polonez.
Iulian Chifu: „Taberele trebuie să recompună guvernarea”
Consilierul preşedintelui României pentru Afaceri Strategice şi Securitate Internaţională, Iulian Chifu, susţine că la Chişinău politica pro-europeană pare să fi intrat în impas. Mesajele UE la adresa Moldovei sunt încă destul de încurajatoare. Germania a confirmat prin vocea preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă de la Berlin, Gunther Krichbaum, că nu există întârzieri în privinţa negocierilor şi că, în condiţiile evitării alegerilor anticipate, Republica Moldova este pe traseul încheierii negocierii şi parafării acordurilor de asociere şi liber schimb cu UE. Şi SUA, prin vocea ambasadorului său la Chişinău, a menţionat aceeaşi realitate. „E momentul de raţiune în care taberele trebuie să-şi limiteze pierderile şi să recompună guvernarea pentru ultimul asalt spre ireversibilitatea procesului de integrare în UE. Forţele proeuropene de la Chişinău trebuie să demonstreze că pot acţiona în stil european”, susţine Chifu.
Kalman Mizsei: „Premierul trebuie schimbat”
Fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, susţine că liderii din fosta Alianţă pentru Integrare Europeană ar trebui, în primul rând, să-şi restabilească încrederea unul faţă de altul. „Pentru o eventuală resetare a Alianţei, politicienii trebuie să facă un angajament reciproc, la începutul discuţiilor, că vor păstra intactă actuala coaliţie”. În opinia lui Mizsei, „acest angajament nu va putea fi realizat fără schimbarea prim-ministrului”. (...) „Cred că niciunul dintre protagoniştii principali ai conflictului – Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc – nu mai pot fi puşi într-un oarecare rol de lider în viitorul guvern. Acest lucru pare elementar”, consideră Kalman Mizsei.
Nicolae Chirtoacă: „Au oligarhizat ţara prin algoritm politic"
La rândul său, analistul politic moldovean, Nicolae Chirtoacă, crede că la formarea viitorului guvern ar trebui să se renunţe la partajarea funcţiilor între partide. „În AIE-2, acest lucru a dus la oligarhizarea puterii, iar în cele din urmă – la căderea guvernului. „În Moldova, toate ramurile puterii, inclusiv cea judecătorească, au fost luate în captivitate de grupările oligarhice, care controlează plenar cele trei formaţiuni politice ce au creat fosta majoritate parlamentară AIE-2. O astfel de stare de lucruri, inevitabil, culminează cu oligarhizarea puterii, care nu mai funcţionează în interesul poporului şi statului, dar deserveşte interese înguste şi meschine ale grupărilor oligarhice", a menţionat analistul Chirtoacă.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
Moldova fara guvern. Quo vadis Moldova?
Moldova
MOLDOVA
Guvernul a fost demis
Demiterea Guvernului în condiţiile în care în 2013 Republica Moldova urma să semneze, la summit-ul din noiembrie de la Vilnus, Acordul de a asociere cu UE este interpretată de unii analişti ca o mutare geopolitică dură a Moscovei. Dacă supoziţia s-ar confirma, aceasta ar însemna că Kremlinul controlează una sau mai multe forţe politice parlamentare de la Chişinău.
Reglare de conturi
Alţi analişti cred că la mijloc e o simplă reglare de conturi între premierul liberal-democrat Vlad Filat şi finanţatorul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, demis recent cu votul comuniştilor şi liberal-democraţilor din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului. Conform acestei versiuni, pasul următor al PD va fi neadmiterea revenirii lui Vlad Filat în funcţia de prim-ministru în condiţiile refacerii coaliţiei. Astfel, liderul PLDM Vlad Filat ar rămâne fără vreo funcţie vizibilă, iar aceasta s-ar răsfrânge negativ asupra scorului electoral al PLDM la următoarele alegeri. Această ipoteză este împărtăşită şi de Vlad Filat. Într-o declaraţie făcută după ce a fost demis, el a menţionat: „E uşor să distrugi o armată dacă o decapitezi”. PD confirmă indirect acest scenariu. Liderul PD Marian Lupu a declarat că în cazul constituirii unei noi alianţe de guvernare (AIE-3), PD nu va accepta candidatura lui Vlad Filat pentru funcţia de premier, dar ar agrea pentru funcţia de şef al viitorului guvern candidatura actualului ministru de Externe, Iurie Leancă, vicepreşedinte al PLDM. Analiştii cred că Vlad Filat nu va accepta niciodată o astfel de schemă şi că mai degrabă va genera alegeri parlamentare anticipate.
Anticipatele sunt inevitabile
Expertul Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Oazu Nantoi, susţine că „aritmetica politică duce spre un singur scenariu – alegeri anticipate. Dar analistul atenţionează că Moldova intră în anticipate pe fundalul dezamăgirii alegătorilor. ”Alegătorii sunt obişnuiţi să interpreteze lucrurile pornind de la scheme simple. PLDM va încerca să împovăreze democraţii, punându-le în cârcă aceste anticipate. PL va rămâne stabil. Să vedem dacă vor putea liberal-democraţii să canalizeze spre ei voturile care vor pleca de la democraţi”, a declarat Nantoi. În opinia lui, comuniştii ar aduna destul de multe voturi, dar insuficiente pentru a reveni la putere.
“Guvernul a fost demis pentru că premierul a spus că Vlad Plahotniuc controlează instituţiile statului”, a declarat Vlad Filat după şedinţa Parlamentului, în timpul unei băi de mulţime adunate în faţa Parlamentului. ”Fiţi siguri că ceea ce-am început vom duce până la capăt. Aveţi încredere în noi şi împreună vom ieşi din impas”, le-a spus Filat manifestanţilor. „Motivul real al votului de astăzi este că am spus lucrurilor pe nume. Am spus că în Republica Moldova avem instituită o putere paralelă ilegală de către un personaj care controlează instituţiile economice şi de stat. Motivul de bază al votului de astăzi este că Plahotniuc a fost demis din prezidiul Parlamentului”, a menţionat premierul demis. Şi în ultimele sale declaraţii de presă, premierul a sugerat că se va merge pe ideea alegerilor anticipate: „Oamenii sunt cei care vor da aprecieri. Astăzi am văzut multe emoţii şi neadevăruri. Am mare încredere în discernământul oamenilor”, a conchis Filat.
Întrebat ce se va întâmpla mai departe, primul-ministru a spus că la ora 17:00 va convoca şedinţa Guvernului la care „vor fi făcute nişte precizări referitor la reprezentarea PD în Guvern. Odată ce acest partid a votat împotriva Guvernului, miniştrii PD nu mai au ce căuta în Guvern. Or, eventuali sabotori ai PD în Guvern reprezită o problemă. Aşa că vom lua deciziile de rigoare”, a precizat premierul.
Lupu cheamă la dialog
De partea cealaltă, liderul PD Marian Lupu şi-a invitat foştii colegi de alianţă la dialog astăzi, la ora 19.00. "Considerăm că sunt întrunite premisele pentru a purcede la dialogul privind resetarea guvernului, nu pe modificări tehnice, ci bazate pe schimbări radicale", a menţionat Lupu. El a spus că PD a votat împotriva Guvernului Filat, “din cauza problemelor care nu au putut fi administrate de Executiv”. Liderul PL, Mihai Ghimpu (formaţiune care nu a votat pentru demisia Guvernului), a acceptat imediat invitaţia la dialog formulată de Lupu. PLDM a anunţat că nu va da curs invitaţiei la dialog lansate de liderul PD.
Conform procedurii legale, Vlad Filat are la dispoziție trei zile pentru a prezenta șefului statului demisia Cabinetului său. Ulterior, intervine o perioadă de 45 de zile în care se va vedea daca poate fi negociată o nouă majoritate parlamentară sau e nevoie de alegeri anticipate.
Într-o declaraţie pentru presă, făcută după demiterea Guvernului, şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, a spus că este optimist şi crede că Republica Moldova va reuşi să depăşească criza politică şi să continue negocierile pentru aderarea la UE.
Scenariul se repetă
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza, demis în 1999, după un scenariu absolut similar celui de astăzi, susţine că mai mulţi dintre deputaţii care au vorbit astăzi în Parlament au făcut copy-paste din discursurile rostite în 1999. ”Știam că se acumulează o ură personală față de Filat, dar nu mi-am dat seama de avengura acestor emoții”, a declarat Sturza. Fostul premier nu mai crede în posibilitatea creării AIE-3 și asta pentru că, afirmă el, Plahotniuc nu mai vrea această alianță. ”Plahotniuc l-a bătut pe Filat în culise. Iar Vlad Filat trebuie să recunoască acest lucru”, susține Sturza. În opinia lui, astăzi, alegerile anticipate sunt inevitabile.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
MOLDOVA
Guvernul a fost demis
Demiterea Guvernului în condiţiile în care în 2013 Republica Moldova urma să semneze, la summit-ul din noiembrie de la Vilnus, Acordul de a asociere cu UE este interpretată de unii analişti ca o mutare geopolitică dură a Moscovei. Dacă supoziţia s-ar confirma, aceasta ar însemna că Kremlinul controlează una sau mai multe forţe politice parlamentare de la Chişinău.
Reglare de conturi
Alţi analişti cred că la mijloc e o simplă reglare de conturi între premierul liberal-democrat Vlad Filat şi finanţatorul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, demis recent cu votul comuniştilor şi liberal-democraţilor din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului. Conform acestei versiuni, pasul următor al PD va fi neadmiterea revenirii lui Vlad Filat în funcţia de prim-ministru în condiţiile refacerii coaliţiei. Astfel, liderul PLDM Vlad Filat ar rămâne fără vreo funcţie vizibilă, iar aceasta s-ar răsfrânge negativ asupra scorului electoral al PLDM la următoarele alegeri. Această ipoteză este împărtăşită şi de Vlad Filat. Într-o declaraţie făcută după ce a fost demis, el a menţionat: „E uşor să distrugi o armată dacă o decapitezi”. PD confirmă indirect acest scenariu. Liderul PD Marian Lupu a declarat că în cazul constituirii unei noi alianţe de guvernare (AIE-3), PD nu va accepta candidatura lui Vlad Filat pentru funcţia de premier, dar ar agrea pentru funcţia de şef al viitorului guvern candidatura actualului ministru de Externe, Iurie Leancă, vicepreşedinte al PLDM. Analiştii cred că Vlad Filat nu va accepta niciodată o astfel de schemă şi că mai degrabă va genera alegeri parlamentare anticipate.
Anticipatele sunt inevitabile
Expertul Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Oazu Nantoi, susţine că „aritmetica politică duce spre un singur scenariu – alegeri anticipate. Dar analistul atenţionează că Moldova intră în anticipate pe fundalul dezamăgirii alegătorilor. ”Alegătorii sunt obişnuiţi să interpreteze lucrurile pornind de la scheme simple. PLDM va încerca să împovăreze democraţii, punându-le în cârcă aceste anticipate. PL va rămâne stabil. Să vedem dacă vor putea liberal-democraţii să canalizeze spre ei voturile care vor pleca de la democraţi”, a declarat Nantoi. În opinia lui, comuniştii ar aduna destul de multe voturi, dar insuficiente pentru a reveni la putere.
“Guvernul a fost demis pentru că premierul a spus că Vlad Plahotniuc controlează instituţiile statului”, a declarat Vlad Filat după şedinţa Parlamentului, în timpul unei băi de mulţime adunate în faţa Parlamentului. ”Fiţi siguri că ceea ce-am început vom duce până la capăt. Aveţi încredere în noi şi împreună vom ieşi din impas”, le-a spus Filat manifestanţilor. „Motivul real al votului de astăzi este că am spus lucrurilor pe nume. Am spus că în Republica Moldova avem instituită o putere paralelă ilegală de către un personaj care controlează instituţiile economice şi de stat. Motivul de bază al votului de astăzi este că Plahotniuc a fost demis din prezidiul Parlamentului”, a menţionat premierul demis. Şi în ultimele sale declaraţii de presă, premierul a sugerat că se va merge pe ideea alegerilor anticipate: „Oamenii sunt cei care vor da aprecieri. Astăzi am văzut multe emoţii şi neadevăruri. Am mare încredere în discernământul oamenilor”, a conchis Filat.
Întrebat ce se va întâmpla mai departe, primul-ministru a spus că la ora 17:00 va convoca şedinţa Guvernului la care „vor fi făcute nişte precizări referitor la reprezentarea PD în Guvern. Odată ce acest partid a votat împotriva Guvernului, miniştrii PD nu mai au ce căuta în Guvern. Or, eventuali sabotori ai PD în Guvern reprezită o problemă. Aşa că vom lua deciziile de rigoare”, a precizat premierul.
Lupu cheamă la dialog
De partea cealaltă, liderul PD Marian Lupu şi-a invitat foştii colegi de alianţă la dialog astăzi, la ora 19.00. "Considerăm că sunt întrunite premisele pentru a purcede la dialogul privind resetarea guvernului, nu pe modificări tehnice, ci bazate pe schimbări radicale", a menţionat Lupu. El a spus că PD a votat împotriva Guvernului Filat, “din cauza problemelor care nu au putut fi administrate de Executiv”. Liderul PL, Mihai Ghimpu (formaţiune care nu a votat pentru demisia Guvernului), a acceptat imediat invitaţia la dialog formulată de Lupu. PLDM a anunţat că nu va da curs invitaţiei la dialog lansate de liderul PD.
Conform procedurii legale, Vlad Filat are la dispoziție trei zile pentru a prezenta șefului statului demisia Cabinetului său. Ulterior, intervine o perioadă de 45 de zile în care se va vedea daca poate fi negociată o nouă majoritate parlamentară sau e nevoie de alegeri anticipate.
Într-o declaraţie pentru presă, făcută după demiterea Guvernului, şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, a spus că este optimist şi crede că Republica Moldova va reuşi să depăşească criza politică şi să continue negocierile pentru aderarea la UE.
Scenariul se repetă
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza, demis în 1999, după un scenariu absolut similar celui de astăzi, susţine că mai mulţi dintre deputaţii care au vorbit astăzi în Parlament au făcut copy-paste din discursurile rostite în 1999. ”Știam că se acumulează o ură personală față de Filat, dar nu mi-am dat seama de avengura acestor emoții”, a declarat Sturza. Fostul premier nu mai crede în posibilitatea creării AIE-3 și asta pentru că, afirmă el, Plahotniuc nu mai vrea această alianță. ”Plahotniuc l-a bătut pe Filat în culise. Iar Vlad Filat trebuie să recunoască acest lucru”, susține Sturza. În opinia lui, astăzi, alegerile anticipate sunt inevitabile.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
Filat in defensiva.
Moldova
MOLDOVA
Moţiune de cenzură împotriva Guvernului
Acesta a pândit momentul când partenerii din coaliţia de guvernare se şantajau reciproc cu demiterea, pentru a-şi fortifica poziţiile, şi a înaintat luni, Guvernului, moţiune de cenzură. Acum aşteaptă ca cei care l-au ameninţat săptămâna trecută cu demisia pe premier (PCRM, PL, PD şi socialiştii din „grupul Dodon) să semneze iniţiativa sa.
Iniţiativa lui Mihai Godea a apărut după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, după o şedinţă cu uşile închise a Parlamentului, la care a fost audiat ministrul de Interne Dorin Recean, finanţatorul PD Vlad Plahotniuc s-a văzut nevoit să iasă în faţa presei şi să recunoască public că a fost monitorizat de Interpol. Aceasta după ce el a negat acest lucru aproape o jumătate de an. Anterior, în presa de la Chişinău au apărut informaţii conform cărora Plahotniuc „l-ar fi rupt” pe Godea din PLDM (condus de premierul Vlad Filat) şi i-ar fi creat partid (Partidul „Acţiunea Democratică”).
PCRM: Vom vota cu ambele mâini
Întrebaţi dacă vor susţine sau nu iniţiativa lui Mihai Godea, deputaţii din partidele parlamentare s-au bâlbâit. Comuniştii din opoziţie au anunţat, prin gura deputatului Artur Reşetnikov, că vor vota „cu ambele mâini pentru demiterea Guvernului, dacă acesta nu va demisiona de bună voie”. Alţi exponenţi ai partidului comunist din opoziţie au fost mai puţin categorici. Aceştia (Oleg Reidman) au spus că situaţia trebuie discutată la partid.
PL: Nu vom susţine demisia Guvernului
Cel mai clar s-a expus Partidul Liberal. Deputatul PL, Valeriu Munteanu, a menţionat că PL nu va susţine iniţiativa lui Mihai Godea de demitere a Guvernului. Potrivit lui, ”Alianţa pentru Integrare Europeană trebuie să revină la normalitate prin dialog”. Săptămâna trecută, însă, PL i-a cerut, în mai multe rânduri, premierului Vlad Filat să demisioneze.
PD pare debusolat
Cea mai confuză situaţie pare a fi în Partidul Democrat, liderul căruia, Marian Lupu, a insistat vehement săptămâna trecută asupra demisiei lui Vlad Filat. După ce Godea a făcut anunţul despre înaintarea moţiunii de cenzură Guvernului, PD şi-a convocat Consiliul Executiv Politic. Reieşind din declaraţiile făcute înainte de şedina Consiliului, de către preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, în acest partid părerile par a fi împărţite. ”Nu ştiu cine va merge după Godea. El este deputat nefiliat şi poate iniţia tot ce vrea. Noi însă suntem un partid membru al coaliţiei de guvernare, iar cât timp există Guvernul, există şi Alianţa pentru Integrare Europeană. Totuşi, vom discuta acest subiect în cadrul partidului”, a declarat Diacov. Este cunoscut faptul că mai mulţi actuali fruntaşi ai PD au ajuns în acest partid după ce, în 2009, Vlad Plahotniuc „l-a convins”, potrivit lui Dumitru Diacov, pe Marian Lupu să plece din PCRM. Se pare că aripa celor veniţi atunci în PD, împreună cu Vlad Plahotniuc şi Marian Lupu, vor să provoace demisia Guvernului, pentru a răzbuna, astfel, recenta demitere (prin votul PLDM şi PCRM) a lui Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului.
PLDM: Cineva vrea alegeri anticipate
Liderul grupului parlamentar al PLDM, Valeriu Streleţ, a anunţat că liberal-democraţii nu vor susţine demiterea Guvernului. Întrunit sâmbătă în şedinţă, Consiliul Naţional Politic al PLDM a adoptat o rezoluţie prin care respinge ideea demisiei premierului Vlad Filat şi a Guvernului. În opinia liberal-democraţilor, acest pas “ar conduce la încetinirea reformelor şi a procesului de apropiere de Uniunea Europeană”. PLDM cere PD şi PL să păstreze majoritatea pro-europeană din Parlament. În ceea ce priveşte iniţiativa lui Godea, Valeriu Streleţ a menţionat că va comenta gestul fostului coleg de partid „doar în cazul în care moţiunea de cenzură va acumula numărul necesar de semnături – minimum 26”. Totuşi, el a precizat că “toţi cei care insistă acum pe demisia Guvernului urmăresc provocarea, cu orice preţ, a alegerilor parlamentare anticipate, cu toate consecinţele care derivă din acest proces”.
Conform Constituţiei Republicii Moldova, o moțiune de cenzură urmează a fi semnată de cel puţin un sfert din deputaţi (din totalul de 101). Pentru ca Guvernul să fie demis, este necesar ca moţiunea de cenzură să fie votată de majoritatea deputaţilor.
Analistul politic Viorel Cibotaru crede că nimeni, cu excepţia lui Mihai Godea, nu va semna moţiunea de cenzură şi este convins că demiterea Guvernului va conduce la alegeri anticipate.
Neafiliaţii în expectativă
Nu au anunţat, deocamdată, cum vor proceda socialiştii, care au 4 mandate de deputat. Anterior, însă, aceştia au insistat vehement asupra demisiei Guvernului. De asemenea, nu este clar cum vor proceda cei trei deputaţi desprinşi din PCRM împreună cu Vadim Mişin.
Un alt deputat ex-comunist, Sergiu Sârbu, a menţionat că înainte de a lua decizia vrea să vadă motivaţia lui Mihai
Godea.
De Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău
MOLDOVA
Moţiune de cenzură împotriva Guvernului
Acesta a pândit momentul când partenerii din coaliţia de guvernare se şantajau reciproc cu demiterea, pentru a-şi fortifica poziţiile, şi a înaintat luni, Guvernului, moţiune de cenzură. Acum aşteaptă ca cei care l-au ameninţat săptămâna trecută cu demisia pe premier (PCRM, PL, PD şi socialiştii din „grupul Dodon) să semneze iniţiativa sa.
Iniţiativa lui Mihai Godea a apărut după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, după o şedinţă cu uşile închise a Parlamentului, la care a fost audiat ministrul de Interne Dorin Recean, finanţatorul PD Vlad Plahotniuc s-a văzut nevoit să iasă în faţa presei şi să recunoască public că a fost monitorizat de Interpol. Aceasta după ce el a negat acest lucru aproape o jumătate de an. Anterior, în presa de la Chişinău au apărut informaţii conform cărora Plahotniuc „l-ar fi rupt” pe Godea din PLDM (condus de premierul Vlad Filat) şi i-ar fi creat partid (Partidul „Acţiunea Democratică”).
PCRM: Vom vota cu ambele mâini
Întrebaţi dacă vor susţine sau nu iniţiativa lui Mihai Godea, deputaţii din partidele parlamentare s-au bâlbâit. Comuniştii din opoziţie au anunţat, prin gura deputatului Artur Reşetnikov, că vor vota „cu ambele mâini pentru demiterea Guvernului, dacă acesta nu va demisiona de bună voie”. Alţi exponenţi ai partidului comunist din opoziţie au fost mai puţin categorici. Aceştia (Oleg Reidman) au spus că situaţia trebuie discutată la partid.
PL: Nu vom susţine demisia Guvernului
Cel mai clar s-a expus Partidul Liberal. Deputatul PL, Valeriu Munteanu, a menţionat că PL nu va susţine iniţiativa lui Mihai Godea de demitere a Guvernului. Potrivit lui, ”Alianţa pentru Integrare Europeană trebuie să revină la normalitate prin dialog”. Săptămâna trecută, însă, PL i-a cerut, în mai multe rânduri, premierului Vlad Filat să demisioneze.
PD pare debusolat
Cea mai confuză situaţie pare a fi în Partidul Democrat, liderul căruia, Marian Lupu, a insistat vehement săptămâna trecută asupra demisiei lui Vlad Filat. După ce Godea a făcut anunţul despre înaintarea moţiunii de cenzură Guvernului, PD şi-a convocat Consiliul Executiv Politic. Reieşind din declaraţiile făcute înainte de şedina Consiliului, de către preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, în acest partid părerile par a fi împărţite. ”Nu ştiu cine va merge după Godea. El este deputat nefiliat şi poate iniţia tot ce vrea. Noi însă suntem un partid membru al coaliţiei de guvernare, iar cât timp există Guvernul, există şi Alianţa pentru Integrare Europeană. Totuşi, vom discuta acest subiect în cadrul partidului”, a declarat Diacov. Este cunoscut faptul că mai mulţi actuali fruntaşi ai PD au ajuns în acest partid după ce, în 2009, Vlad Plahotniuc „l-a convins”, potrivit lui Dumitru Diacov, pe Marian Lupu să plece din PCRM. Se pare că aripa celor veniţi atunci în PD, împreună cu Vlad Plahotniuc şi Marian Lupu, vor să provoace demisia Guvernului, pentru a răzbuna, astfel, recenta demitere (prin votul PLDM şi PCRM) a lui Plahotniuc din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului.
PLDM: Cineva vrea alegeri anticipate
Liderul grupului parlamentar al PLDM, Valeriu Streleţ, a anunţat că liberal-democraţii nu vor susţine demiterea Guvernului. Întrunit sâmbătă în şedinţă, Consiliul Naţional Politic al PLDM a adoptat o rezoluţie prin care respinge ideea demisiei premierului Vlad Filat şi a Guvernului. În opinia liberal-democraţilor, acest pas “ar conduce la încetinirea reformelor şi a procesului de apropiere de Uniunea Europeană”. PLDM cere PD şi PL să păstreze majoritatea pro-europeană din Parlament. În ceea ce priveşte iniţiativa lui Godea, Valeriu Streleţ a menţionat că va comenta gestul fostului coleg de partid „doar în cazul în care moţiunea de cenzură va acumula numărul necesar de semnături – minimum 26”. Totuşi, el a precizat că “toţi cei care insistă acum pe demisia Guvernului urmăresc provocarea, cu orice preţ, a alegerilor parlamentare anticipate, cu toate consecinţele care derivă din acest proces”.
Conform Constituţiei Republicii Moldova, o moțiune de cenzură urmează a fi semnată de cel puţin un sfert din deputaţi (din totalul de 101). Pentru ca Guvernul să fie demis, este necesar ca moţiunea de cenzură să fie votată de majoritatea deputaţilor.
Analistul politic Viorel Cibotaru crede că nimeni, cu excepţia lui Mihai Godea, nu va semna moţiunea de cenzură şi este convins că demiterea Guvernului va conduce la alegeri anticipate.
Neafiliaţii în expectativă
Nu au anunţat, deocamdată, cum vor proceda socialiştii, care au 4 mandate de deputat. Anterior, însă, aceştia au insistat vehement asupra demisiei Guvernului. De asemenea, nu este clar cum vor proceda cei trei deputaţi desprinşi din PCRM împreună cu Vadim Mişin.
Un alt deputat ex-comunist, Sergiu Sârbu, a menţionat că înainte de a lua decizia vrea să vadă motivaţia lui Mihai
Godea.
De Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău
Cabinetul Filat ade?
Moldova
MOLDOVA
Se urzeşte căderea Guvernului
Acestea fac dovada depăşirii atribuţiilor de serviciu de către prim-ministrul Filat, ministrul de Interne, Dorin Recean, şeful Inspectoratului Fiscal, Nicolae Vicol, şi liderul grupului parlamentar al Partidului Liberal-Democrat, Valeriu Streleţ.
După apariţia în presă a înregistrărilor telefonice, liberal-democraţii au cerut demisia directorului Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, sugerându-se că anume acestă instituţie (despre care s-a scris că ar fi subordonată politic Partidului Democrat) a interceptat convorbirile telefonice şi, ulterior, a admis scurgerea de informaţii în presă, pentru a răzbuna demiterea prim-vicepreşedintelui Parlamentului, finanţatorul democraţilor Vlad Plahotniuc, cu votul PLDM şi PCRM.
Mediatori europeni
Tensiunile fără precedent în interiorul guvernării, soldate cu denunţarea de către PLDM a acordului de constituire a coaliţiei de guvernare (Alianţa pentru Integrare Europeană) au determinat venirea la Chişinău a miniştrilor de Externe ai Marii Britanii - William Hague, Poloniei - Radoslaw Sikorski şi Suediei - Carl Bildt. Oficialii europeni au lăudat autorităţile de la Chişinău pentru progresele înregistrate în cadrul Parteneriatului Estic în speranţa că aceasta îi va responsabiliza pe politicienii moldoveni. Dar schimbul de replici dintre liderii partidelor componente ale alianţei de guvernare de la Chişinău nu a contenit nici în timpul aflării diplomaţilor străini la Chişinău. Mai mult, la recepţia oficială organizată în beciurile de la Cricova, liderii PLDM, PD şi PL nu s-au salutat şi nu au schimbat o vorbă. După plecarea oaspeţilor, liderii partidelor şi-au radicalizat mesajele şi se pare că au ars în urmă toate podurile. Momentan, căi de reconciliere se pare că nu mai există. Liderul PD, Marian Lupu, a lansat joi două condiţii „foarte categorice” pentru resetarea coaliţiei: 1) demisia premierului Vlad Filat; 2) demisia sa din funcţia de preşedinte al Parlamentului. După aceasta, Lupu propune începerea negocierilor „de la zero” în vederea creării unei noi alianţe democratice. „Aceasta este singura cale de evitare a alegerilor anticipate”, a menţionat liderul PD.
Alegeri anticipate
De altfel, cu excepţia liberal-democraţilor, toate partidele parlamentare, inclusiv deputaţii neafiliaţi şi comuniştii au pledat joi pentru demisia Guvernului. Comuniştii din opoziţie şi neafiliaţii au pledat şi pentru alegeri anticipate. Prin urmare, dacă premierul Filat nu-şi va prezenta singur demisia, nu este exclus ca acesta să fie demis prin moţiune de cenzură, mai ales că PD şi PL, care par să se fi aliat împotriva PLDM, au împreună 27 de voturi - suficient pentru a înainta o moţiune de cenzură.
Analiştii politici cred, însă, că dacă Guvernul va cădea, alegerile anticipate vor fi inevitabile. Potrivit analistului politic Nicolae Chirtoacă, „iniţiativa lui Marian Lupu ca Vlad Filat să-şi dea demisia are drept scop slăbirea poziţiilor PLDM în ajunul începerii negocierilor pentru semnarea unui nou acord de alianţă între cele trei partide (PLDM, PL şi PD)”. (...) „Este o mişcare tactică. În orice situaţii de criză, Guvernul trebuie să funcţioneze. În Moldova însă, în loc să se asigure o guvernare cât de cât eficientă în condiţii de criză politică, se propune decapitarea Guvernului. Situaţia este, însă, de aşa natură că la moment în criză se află majoritatea parlamentară - nu Guvernul, care funcţionează nestingherit”, a explicat analistul. El susţine că “alegerile anticipate nu reprezintă la moment o soluţie pentru partidele din coaliţie. Acum aceste eventuale alegeri ar favoriza doar opoziţia comunistă”, a conchis Nicolae Chirtoacă.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
MOLDOVA
Se urzeşte căderea Guvernului
Acestea fac dovada depăşirii atribuţiilor de serviciu de către prim-ministrul Filat, ministrul de Interne, Dorin Recean, şeful Inspectoratului Fiscal, Nicolae Vicol, şi liderul grupului parlamentar al Partidului Liberal-Democrat, Valeriu Streleţ.
După apariţia în presă a înregistrărilor telefonice, liberal-democraţii au cerut demisia directorului Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, sugerându-se că anume acestă instituţie (despre care s-a scris că ar fi subordonată politic Partidului Democrat) a interceptat convorbirile telefonice şi, ulterior, a admis scurgerea de informaţii în presă, pentru a răzbuna demiterea prim-vicepreşedintelui Parlamentului, finanţatorul democraţilor Vlad Plahotniuc, cu votul PLDM şi PCRM.
Mediatori europeni
Tensiunile fără precedent în interiorul guvernării, soldate cu denunţarea de către PLDM a acordului de constituire a coaliţiei de guvernare (Alianţa pentru Integrare Europeană) au determinat venirea la Chişinău a miniştrilor de Externe ai Marii Britanii - William Hague, Poloniei - Radoslaw Sikorski şi Suediei - Carl Bildt. Oficialii europeni au lăudat autorităţile de la Chişinău pentru progresele înregistrate în cadrul Parteneriatului Estic în speranţa că aceasta îi va responsabiliza pe politicienii moldoveni. Dar schimbul de replici dintre liderii partidelor componente ale alianţei de guvernare de la Chişinău nu a contenit nici în timpul aflării diplomaţilor străini la Chişinău. Mai mult, la recepţia oficială organizată în beciurile de la Cricova, liderii PLDM, PD şi PL nu s-au salutat şi nu au schimbat o vorbă. După plecarea oaspeţilor, liderii partidelor şi-au radicalizat mesajele şi se pare că au ars în urmă toate podurile. Momentan, căi de reconciliere se pare că nu mai există. Liderul PD, Marian Lupu, a lansat joi două condiţii „foarte categorice” pentru resetarea coaliţiei: 1) demisia premierului Vlad Filat; 2) demisia sa din funcţia de preşedinte al Parlamentului. După aceasta, Lupu propune începerea negocierilor „de la zero” în vederea creării unei noi alianţe democratice. „Aceasta este singura cale de evitare a alegerilor anticipate”, a menţionat liderul PD.
Alegeri anticipate
De altfel, cu excepţia liberal-democraţilor, toate partidele parlamentare, inclusiv deputaţii neafiliaţi şi comuniştii au pledat joi pentru demisia Guvernului. Comuniştii din opoziţie şi neafiliaţii au pledat şi pentru alegeri anticipate. Prin urmare, dacă premierul Filat nu-şi va prezenta singur demisia, nu este exclus ca acesta să fie demis prin moţiune de cenzură, mai ales că PD şi PL, care par să se fi aliat împotriva PLDM, au împreună 27 de voturi - suficient pentru a înainta o moţiune de cenzură.
Analiştii politici cred, însă, că dacă Guvernul va cădea, alegerile anticipate vor fi inevitabile. Potrivit analistului politic Nicolae Chirtoacă, „iniţiativa lui Marian Lupu ca Vlad Filat să-şi dea demisia are drept scop slăbirea poziţiilor PLDM în ajunul începerii negocierilor pentru semnarea unui nou acord de alianţă între cele trei partide (PLDM, PL şi PD)”. (...) „Este o mişcare tactică. În orice situaţii de criză, Guvernul trebuie să funcţioneze. În Moldova însă, în loc să se asigure o guvernare cât de cât eficientă în condiţii de criză politică, se propune decapitarea Guvernului. Situaţia este, însă, de aşa natură că la moment în criză se află majoritatea parlamentară - nu Guvernul, care funcţionează nestingherit”, a explicat analistul. El susţine că “alegerile anticipate nu reprezintă la moment o soluţie pentru partidele din coaliţie. Acum aceste eventuale alegeri ar favoriza doar opoziţia comunistă”, a conchis Nicolae Chirtoacă.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
Lupte politice dure la Chisinau.
Moldova
MOLDOVA
Plahotniuc a fost demis. Mascaţii au năvălit în Guvern
Pentru desfiinţarea funcţiei au votat deputații comuniști, liberal-democrați și neafiliații. În total, pentru desfiinţarea funcţiei au votat 73 de deputaţi din 101. Liberalii au lipsit din sală. Într-o declaraţie făcută de la microfonul din sală, Vlad Plahotniuc a anunţat că nu mai vede necesitatea de a deţine vreo funcţie în prezidiul Parlamentului, având în vedere faptul că Alianţa pentru Integrare Europeană s-a destrămat. De asemenea, el i-a solicitat prim-ministrului Vlad Filat să vină în Parlament să-şi prezinte demisia dacă are curaj. Deşi a fost demis din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, Vlad Plahotniuc rămâne deputat şi beneficiază în continuare de imunitate parlamentară.
Între politicienii moldoveni are loc o competiţie nesănătoasă pentru captarea atenţiei presei - o competiţie care implică instituţiile statului şi le transformă în bâte politice.
Vineri, mascaţii au venit să efectueze percheziţii la sediul Guvernului Republicii Moldova şi la Inspectoratul Fiscal. Acţiunea spectaculoasă din stradă a suscitat interesul jurnaliştilor prezenţi în număr mare la şedinţa Parlamentului la care era discutată chestiunea privind demiterea prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc şi era audiat raportul comisiei de anchetă despre o vânătoare VIP în timpul căreia a fost ucis un om de afaceri. Incidentul a stat la baza demiterii procurorului general Valeriu Zubco, ajuns în funcţie pe linia PD. Percheziţia a fost efectuată de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Procuratura Anticorupţie, instituţii controlate, potrivit presei, de Partidul Democrat.
Interceptări telefonice ilegale
Potrivit şefului Secţiei Urmărire Penală a CNA, Bogdan Zumbreanu, s-a constatat că ofiţeri ai CNA ascultau ilegal convorbiri telefonice şi transmiteau informaţii Inspectoratului Fiscal. În timpul percheziţiilor de vineri, angajaţii CNA au depistat un suport care conţinea înregistrarea unei convorbiri telefonice ale unor persoane implicate într-un dosar. Convorbirea înregistrată ilegal, care conţine mai multe informaţii de ordin personal, a fost transmisă ulterior unor terţe persoane care nu au nici o legătură cu dosarul. Potrivit lui Bogdan Zumbreanu, în acest dosar sunt implicaţi mai multi funcţionari, care sunt suspectaţi de favorizarea unor agenţi economici, de corupere activă şi pasivă. Potrivit presei, şeful Fiscului (ajuns în funcţie pe linia Partidului Liberal Democrat) este acuzat că ar fi intervenit prin filaj în viaţa privată a unui subaltern, pentru a-l putea influenţa.
Şeful Inspectoratului Fiscal, Nicolae Vicol, a fost escortat la CNA, pentru a i se aduce la cunoştinţă calitatea de bănuit în dosarul penal privind interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice. Potrivit unei informaţii de ultimă oră, acesta a fost arestat preventiv pentru 72 de ore.
Şeful CNA, Viorel Chetraru, a declarat că în dosar figurează persoane cu funcţii foarte înalte în stat, inclusiv deputaţi, miniştri şi chiar “o persoană foarte influentă din cadrul Guvernului”. El a dat asigurări că toate acţiunile se desfăşoară legal. În prezent sunt puşi sub învinuire câţiva miniştri, dar numele lor nu a fost făcut public.
“Percheziţii neargumentate”
La rândul său, Inspectoratul Fiscal a difuzat un comunicat de presă în care califică descinderile de vineri dimineaţă ca „show-uri politice şi mediatice grosolane” care au drept scop compromiterea şi intimidarea autorităţilor de către marii evazionişti. „Aceste percheziţii neargumentate au coincis cu controalele efectuate de către Inspectoratul Fiscal la întreprinderea „Metal Feros” unde au fost descoperite fraude record în Republica Moldova. Întâmplător sau nu, aceste acţiuni de intimidare au loc exact în perioada în care Serviciul Fiscal de Stat documentează acţiunile unui grup de firme din domeniul telecomunicaţiilor, al exportului de metale etc. Dacă până acum câteva săptămâni, puteam vorbi doar despre ameninţări cu răfuiala fizică, iată că, din păcate, astăzi asistăm la un fenomen foarte periculos pentru un stat de drept, când instituţiile statului sunt folosite pentru intimidarea altor instituţii”, se arată în comunicatul Inspectoratului Fiscal.
Plahotniuc căutat de Interpol Italia?
Descinderea în forţă a ofiţerilor şi procurorilor anticorupţie la Guvern şi Inspectoratul Fiscal a avut loc exact în ziua în care Parlamentul examina iniţiativa deputaţilor Partidului Liberal Democrat de lichidare a funcţiei de prim-vicepreşedinte al Parlamentului. În ajun, ministrul moldovean de Interne, Dorin Recean, a declarat că numele prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc, figurează în documentele Interpol. Recean a confirmat autenticitatea unui document apărut recent în presă care confirmă faptul că Plahotniuc este monitorizat de Interpolul din Italia. Documentul publicat zilele trecute face trimitere la operaţiunea „OCTOPUS” a Interpol Italia, care adună informaţii despre presupusa organizaţie criminalã „Solnzevskaya”, apropiată oligarhilor ruşi. Potrivit documentului, organizaţia ar fi fost implicată în spălare de bani, evaziune fiscală şi alte activităţi ilicite. Conform documentului, Vlad Plahotniuc, născut pe 01.01.1966, ar fi în lista celor urmăriţi alături de alte 22 de persoane. Vlad Plahotniuc a dezminţit vineri informaţia şi a ameninţat că-l va acţiona în judecatã pe ministrul de Interne pentru calomnie. El a prezentat un alt document al Interpol din Franţa din care reiese că nu este urmãrit.
Criza politică afectează parcursul european al ţării
Fără a face vreo legătură cu criza politicã reizbucnită în Republica Moldova, ministrul moldovean de Externe a declarat joi că semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană ar putea fi amânată. Invocând probleme tehnice, ministrul Iurie Leancă a precizat că cel mai probabil documentul va fi semnat în primăvara anului 2014 şi nu în noiembrie 2013, aşa cum era planificat. Ministrul le-a sugerat politicienilor să nu facă speculaţii la această temă. Asta după ce liderul PD, Marian Lupu, a declarat că „parcursul european al ţării este afectat de destrămarea Alianţei pentru Integrare Europeană.
Joi, liderii partidelor parlamentare de la Chişinău au avut întâlniri şi convorbiri telefonice despre criza politică din Moldova cu mai mulţi înalţi oficiali şi ambasadori europeni.
De Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău
MOLDOVA
Plahotniuc a fost demis. Mascaţii au năvălit în Guvern
Pentru desfiinţarea funcţiei au votat deputații comuniști, liberal-democrați și neafiliații. În total, pentru desfiinţarea funcţiei au votat 73 de deputaţi din 101. Liberalii au lipsit din sală. Într-o declaraţie făcută de la microfonul din sală, Vlad Plahotniuc a anunţat că nu mai vede necesitatea de a deţine vreo funcţie în prezidiul Parlamentului, având în vedere faptul că Alianţa pentru Integrare Europeană s-a destrămat. De asemenea, el i-a solicitat prim-ministrului Vlad Filat să vină în Parlament să-şi prezinte demisia dacă are curaj. Deşi a fost demis din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, Vlad Plahotniuc rămâne deputat şi beneficiază în continuare de imunitate parlamentară.
Între politicienii moldoveni are loc o competiţie nesănătoasă pentru captarea atenţiei presei - o competiţie care implică instituţiile statului şi le transformă în bâte politice.
Vineri, mascaţii au venit să efectueze percheziţii la sediul Guvernului Republicii Moldova şi la Inspectoratul Fiscal. Acţiunea spectaculoasă din stradă a suscitat interesul jurnaliştilor prezenţi în număr mare la şedinţa Parlamentului la care era discutată chestiunea privind demiterea prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc şi era audiat raportul comisiei de anchetă despre o vânătoare VIP în timpul căreia a fost ucis un om de afaceri. Incidentul a stat la baza demiterii procurorului general Valeriu Zubco, ajuns în funcţie pe linia PD. Percheziţia a fost efectuată de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Procuratura Anticorupţie, instituţii controlate, potrivit presei, de Partidul Democrat.
Interceptări telefonice ilegale
Potrivit şefului Secţiei Urmărire Penală a CNA, Bogdan Zumbreanu, s-a constatat că ofiţeri ai CNA ascultau ilegal convorbiri telefonice şi transmiteau informaţii Inspectoratului Fiscal. În timpul percheziţiilor de vineri, angajaţii CNA au depistat un suport care conţinea înregistrarea unei convorbiri telefonice ale unor persoane implicate într-un dosar. Convorbirea înregistrată ilegal, care conţine mai multe informaţii de ordin personal, a fost transmisă ulterior unor terţe persoane care nu au nici o legătură cu dosarul. Potrivit lui Bogdan Zumbreanu, în acest dosar sunt implicaţi mai multi funcţionari, care sunt suspectaţi de favorizarea unor agenţi economici, de corupere activă şi pasivă. Potrivit presei, şeful Fiscului (ajuns în funcţie pe linia Partidului Liberal Democrat) este acuzat că ar fi intervenit prin filaj în viaţa privată a unui subaltern, pentru a-l putea influenţa.
Şeful Inspectoratului Fiscal, Nicolae Vicol, a fost escortat la CNA, pentru a i se aduce la cunoştinţă calitatea de bănuit în dosarul penal privind interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice. Potrivit unei informaţii de ultimă oră, acesta a fost arestat preventiv pentru 72 de ore.
Şeful CNA, Viorel Chetraru, a declarat că în dosar figurează persoane cu funcţii foarte înalte în stat, inclusiv deputaţi, miniştri şi chiar “o persoană foarte influentă din cadrul Guvernului”. El a dat asigurări că toate acţiunile se desfăşoară legal. În prezent sunt puşi sub învinuire câţiva miniştri, dar numele lor nu a fost făcut public.
“Percheziţii neargumentate”
La rândul său, Inspectoratul Fiscal a difuzat un comunicat de presă în care califică descinderile de vineri dimineaţă ca „show-uri politice şi mediatice grosolane” care au drept scop compromiterea şi intimidarea autorităţilor de către marii evazionişti. „Aceste percheziţii neargumentate au coincis cu controalele efectuate de către Inspectoratul Fiscal la întreprinderea „Metal Feros” unde au fost descoperite fraude record în Republica Moldova. Întâmplător sau nu, aceste acţiuni de intimidare au loc exact în perioada în care Serviciul Fiscal de Stat documentează acţiunile unui grup de firme din domeniul telecomunicaţiilor, al exportului de metale etc. Dacă până acum câteva săptămâni, puteam vorbi doar despre ameninţări cu răfuiala fizică, iată că, din păcate, astăzi asistăm la un fenomen foarte periculos pentru un stat de drept, când instituţiile statului sunt folosite pentru intimidarea altor instituţii”, se arată în comunicatul Inspectoratului Fiscal.
Plahotniuc căutat de Interpol Italia?
Descinderea în forţă a ofiţerilor şi procurorilor anticorupţie la Guvern şi Inspectoratul Fiscal a avut loc exact în ziua în care Parlamentul examina iniţiativa deputaţilor Partidului Liberal Democrat de lichidare a funcţiei de prim-vicepreşedinte al Parlamentului. În ajun, ministrul moldovean de Interne, Dorin Recean, a declarat că numele prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc, figurează în documentele Interpol. Recean a confirmat autenticitatea unui document apărut recent în presă care confirmă faptul că Plahotniuc este monitorizat de Interpolul din Italia. Documentul publicat zilele trecute face trimitere la operaţiunea „OCTOPUS” a Interpol Italia, care adună informaţii despre presupusa organizaţie criminalã „Solnzevskaya”, apropiată oligarhilor ruşi. Potrivit documentului, organizaţia ar fi fost implicată în spălare de bani, evaziune fiscală şi alte activităţi ilicite. Conform documentului, Vlad Plahotniuc, născut pe 01.01.1966, ar fi în lista celor urmăriţi alături de alte 22 de persoane. Vlad Plahotniuc a dezminţit vineri informaţia şi a ameninţat că-l va acţiona în judecatã pe ministrul de Interne pentru calomnie. El a prezentat un alt document al Interpol din Franţa din care reiese că nu este urmãrit.
Criza politică afectează parcursul european al ţării
Fără a face vreo legătură cu criza politicã reizbucnită în Republica Moldova, ministrul moldovean de Externe a declarat joi că semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană ar putea fi amânată. Invocând probleme tehnice, ministrul Iurie Leancă a precizat că cel mai probabil documentul va fi semnat în primăvara anului 2014 şi nu în noiembrie 2013, aşa cum era planificat. Ministrul le-a sugerat politicienilor să nu facă speculaţii la această temă. Asta după ce liderul PD, Marian Lupu, a declarat că „parcursul european al ţării este afectat de destrămarea Alianţei pentru Integrare Europeană.
Joi, liderii partidelor parlamentare de la Chişinău au avut întâlniri şi convorbiri telefonice despre criza politică din Moldova cu mai mulţi înalţi oficiali şi ambasadori europeni.
De Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău
Drama politica din Moldova.
Moldova
MOLDOVA
Scenarii pentru soluţionarea crizei politice din Moldova
Liderul PLDM, Vlad Filat, a anunţat miercuri că părăseşte Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), deoarece un oligarh din coaliţie, „care şi-a cumpărat funcţia politică, vrea să cumpere acum ţara”. Joi, într-o altă intervenţie publică, Filat a precizat că l-a avut în vedere pe prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, finanţatorul Partidului Democrat. Ruptura din alianţa de guvernare ar putea face imposibilă parafarea Acordului de Asociere cu UE – eveniment planificat să aibă loc la toamnă, la summit-ul de la Vilnius.
PLDM vrea un nou acord de coaliţie
Joi, printr-un comunicat de presă, Partidul Liberal Democrat, care a denunţat Acordul de constituire a coaliţiei de guvernare, a anunţat crearea unui grup de lucru pentru elaborarea şi negocierea unui nou acord de redresare şi funcţionare în continuare a majorităţii parlamentare în baza componentelor AIE (PLDM, PD şi PL), în conformitate cu normele constituţionale şi reieşind din aprecirile date ieri, situaţiei politice, de către premierul Vlad Filat. PLDM a cerut liberalilor şi democraţilor să-şi delege reprezentanţi pentru negocierea noului acord de coaliţie. În replică, liderul PD, Marian Lupu, a spus sarcastic că „mesajul lui Filat este asemeni unui cuplu care divorţează, dar care continuă să se vadă”.
Plahotniuc a reacţionat
A reacţionat şi cel vizat direct în declaraţiile premierului Vlad Filat. Finanţatorul PD, Vlad Plahotniuc a declarat joi că „după denunțarea acordului Alianței, Vlad Filat nu mai are susținere politică în Parlament și trebuie să vină pentru a fi reconfirmat în funcția de premier”. Referindu-se la inițiativa legislativă a PLDM privind lichidarea funcţiei de prim-vicepreşedinte al Parlamentului (deţinută acum de Plahotniuc), finanţatorul PD a recunoscut că la formarea AIE a existat un târg, iar el, personal şi-a negociat funcția cu Vlad Filat.
Vineri, 15 februarie, Parlamentul de la Chişinău se va întruni în şedinţă, fără majoritate parlamentară şi este posibil ca Vlad Plahotniuc să fie demis din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului cu voturile comuniştilor şi ale deputaţilor liberal-democraţi. În Comisia juridică, exponenţii celor două partide au votat împreuna pentru demiterea lui Plahotniuc.
Scenarii posibile
Analiştii politici văd 4 scenarii posibile de evoluţie a situaţiei: 1) alegeri anticipate; 2) retragerea lui Vlad Plahotniuc din politică şi resetarea AIE; 3) formarea unui Guvern minoritar cu ajutorul comuniştilor; 4) semnarea unui nou acord de constituire a AIE în condiţiile enunţate de PLDM. Potrivit publicistului Vitalie Ciobanu, ideea unui guvern minoritar este periculoasă pentru viitorul european al Republicii Moldova. „Un guvern minoritar are nevoie de o opoziţie constructivă. Tragedia Moldovei este că nu avem o opoziţie cu care să împărtăşim aceleaşi valori”, a precizat el. Varianta alegerilor anticipate este la fel de dăunătoare, deoarece o campanie electorală acum ar bloca parcursul european al Republicii Moldova. Toţi cei trei lideri ai partidelor necomuniste din Parlament au respins categoric această cale de soluţionare a crizei politice.
Celelalte două scenarii rămase valide sunt, însă, greu de acceptat de către Partidul Democrat. Totuşi, preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, s-a arătat optimist și încrezător că o discuție „bărbătească" va genera soluțiile necesare.
PL vrea conciliere
Partidul Liberal, care încearcă să amortizeze tensiunile dintre PLDM şi PD, a solicitat şefului statului Nicolae Timofti să reunească partidele din AIE la „masa concilierii” împreună cu reprezentanţii partenerilor noştri strategici: şeful Delegaţiei UE, Dirk Schuebel şi ambasadorul SUA, William H. Moser. Potrivit liderului PL, Mihai Ghimpu, “Partidul Liberal nu vrea alegeri anticipate şi consideră că acordul de constituire al Alianţei pentru Integrare Europeană este valid. Alianta aparţine oamenilor, nu partidelor politice”, a spus Ghimpu, care i-a cerut lui Vlad Filat să-şi retragă declaraţiile făcute ieri, calificîndu-le drept imature din punct de vedere politic.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
MOLDOVA
Scenarii pentru soluţionarea crizei politice din Moldova
Liderul PLDM, Vlad Filat, a anunţat miercuri că părăseşte Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), deoarece un oligarh din coaliţie, „care şi-a cumpărat funcţia politică, vrea să cumpere acum ţara”. Joi, într-o altă intervenţie publică, Filat a precizat că l-a avut în vedere pe prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, finanţatorul Partidului Democrat. Ruptura din alianţa de guvernare ar putea face imposibilă parafarea Acordului de Asociere cu UE – eveniment planificat să aibă loc la toamnă, la summit-ul de la Vilnius.
PLDM vrea un nou acord de coaliţie
Joi, printr-un comunicat de presă, Partidul Liberal Democrat, care a denunţat Acordul de constituire a coaliţiei de guvernare, a anunţat crearea unui grup de lucru pentru elaborarea şi negocierea unui nou acord de redresare şi funcţionare în continuare a majorităţii parlamentare în baza componentelor AIE (PLDM, PD şi PL), în conformitate cu normele constituţionale şi reieşind din aprecirile date ieri, situaţiei politice, de către premierul Vlad Filat. PLDM a cerut liberalilor şi democraţilor să-şi delege reprezentanţi pentru negocierea noului acord de coaliţie. În replică, liderul PD, Marian Lupu, a spus sarcastic că „mesajul lui Filat este asemeni unui cuplu care divorţează, dar care continuă să se vadă”.
Plahotniuc a reacţionat
A reacţionat şi cel vizat direct în declaraţiile premierului Vlad Filat. Finanţatorul PD, Vlad Plahotniuc a declarat joi că „după denunțarea acordului Alianței, Vlad Filat nu mai are susținere politică în Parlament și trebuie să vină pentru a fi reconfirmat în funcția de premier”. Referindu-se la inițiativa legislativă a PLDM privind lichidarea funcţiei de prim-vicepreşedinte al Parlamentului (deţinută acum de Plahotniuc), finanţatorul PD a recunoscut că la formarea AIE a existat un târg, iar el, personal şi-a negociat funcția cu Vlad Filat.
Vineri, 15 februarie, Parlamentul de la Chişinău se va întruni în şedinţă, fără majoritate parlamentară şi este posibil ca Vlad Plahotniuc să fie demis din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului cu voturile comuniştilor şi ale deputaţilor liberal-democraţi. În Comisia juridică, exponenţii celor două partide au votat împreuna pentru demiterea lui Plahotniuc.
Scenarii posibile
Analiştii politici văd 4 scenarii posibile de evoluţie a situaţiei: 1) alegeri anticipate; 2) retragerea lui Vlad Plahotniuc din politică şi resetarea AIE; 3) formarea unui Guvern minoritar cu ajutorul comuniştilor; 4) semnarea unui nou acord de constituire a AIE în condiţiile enunţate de PLDM. Potrivit publicistului Vitalie Ciobanu, ideea unui guvern minoritar este periculoasă pentru viitorul european al Republicii Moldova. „Un guvern minoritar are nevoie de o opoziţie constructivă. Tragedia Moldovei este că nu avem o opoziţie cu care să împărtăşim aceleaşi valori”, a precizat el. Varianta alegerilor anticipate este la fel de dăunătoare, deoarece o campanie electorală acum ar bloca parcursul european al Republicii Moldova. Toţi cei trei lideri ai partidelor necomuniste din Parlament au respins categoric această cale de soluţionare a crizei politice.
Celelalte două scenarii rămase valide sunt, însă, greu de acceptat de către Partidul Democrat. Totuşi, preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, s-a arătat optimist și încrezător că o discuție „bărbătească" va genera soluțiile necesare.
PL vrea conciliere
Partidul Liberal, care încearcă să amortizeze tensiunile dintre PLDM şi PD, a solicitat şefului statului Nicolae Timofti să reunească partidele din AIE la „masa concilierii” împreună cu reprezentanţii partenerilor noştri strategici: şeful Delegaţiei UE, Dirk Schuebel şi ambasadorul SUA, William H. Moser. Potrivit liderului PL, Mihai Ghimpu, “Partidul Liberal nu vrea alegeri anticipate şi consideră că acordul de constituire al Alianţei pentru Integrare Europeană este valid. Alianta aparţine oamenilor, nu partidelor politice”, a spus Ghimpu, care i-a cerut lui Vlad Filat să-şi retragă declaraţiile făcute ieri, calificîndu-le drept imature din punct de vedere politic.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
Moldova: Guvernul Filat cade.
Moldova
MOLDOVA
Chişinău: Coaliţia de guvernare s-a destrămat
Coaliţia de guvernare din Republica Moldova s-a destrămat! Liderul Partidului Liberal Democrat, premierul Vlad Filat, a denunţat, miercuri, oficial Acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană. El a menţionat că liberal-democraţii rămân în continuare ataşaţi programului de guvernare şi deschişi pentru începerea negocierilor asupra unui nou acord de guvernare.
PLDM se declară împotriva declanşării alegerilor anticipate, pledează pentru menţinerea majorităţii parlamentare democratice, dar menţionează că orice şantaj din partea colegilor din fosta alianţă „de a împinge ţara spre alegeri anticipate nu va fi tolerat”.
Reglări de conturi
Deja de trei ani, societatea moldovenească este martorul unor reglări de conturi dintre prim-ministrul Vlad Filat şi prim-vicepreşedintele Parlamentului, finanţatorul PD, Vlad Plahotniuc - ambii prosperi oameni de afaceri. În această dispută, potrivit presei locale, Partidul Liberal (a treia componentă a coaliţiei), a pactizat cu Partidul Democrat.
În cadrul unei adresări publice, în care şi-a explicat ieşirea din alianţă, premierul, Vlad Filat, a menţionat miercuri că: „Suntem martorii unei campanii de sacrificare a intereselor statului, în numele intereselor unei persoane. Această persoană şi-a cumpărat un loc în politică, iar acum vrea să-şi cumpere o ţară. Pentru el, noţiuni ca statul de drept, democraţie, bunăstarea cetăţenilor, integrare europeană sunt cuvinte fără sens. Moldova este sub asediul unei structuri oligarhice, iar această stare de lucruri nu mai poate continua".
Guvernul a întrunit caracteristicile unui guvern minoritar. "Unele partide aflate formal la guvernare încearcă, de fapt, să obstrucţioneze actul guvernării”, a declarat Filat. El a spus că după această declaraţie se aşteaptă la atacuri perfide asupra sa şi asupra echipei sale.
O alianţă PLDM-PCRM?
Declaraţia liderului PLDM, Vlad Filat, a fost precedată de un vot comun PLDM-PCRM în Comisia juridică a Parlamentului asupra unei iniţiative legislative de lichidare a funcţiei de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, care acum îi revine democratului Vlad Plahotniuc. Contactat de jurnalişti, comunistul Eduard Muşuc a declarat că PCRM va vota cu PLDM doar pentru demiterea lui Plahotniuc.
Tensiunile dintre PLDM şi PD au crescut după o partidă de vânătoare VIP de la sfârşitul anului trecut, la care a participat şi ex-procurorul general Valeriu Zubco, ajuns în funcţie pe linia PD. La acea vânătoare a fost ucis un om de afaceri, iar mai multe instituţii ale statului care au ştiut despre acea tragedie au încercat să tăinuiască crima. În cele din urmă, procurorul general a fost demis, iar scandalul a căpătat amploare. Pentru a distrage atenţia, presa controlată de PD a declanşat mai multe scandaluri în centrul cărora au apărut persoane publice şi instituţii controlate de PLDM. Mai mult, doi miniştri promovaţi de PLDM s-au pomenit cu dosare penale din partea structurilor de forţă controlate de PD.
Alegerile anticipate şi asocierea cu UE
Privită dintr-o parte, Republica Moldova seamănă cu o pradă uşoară, încolţită din toate părţile. Premierul Vlad Filat crede că, momentan, „cel mai mare pericol pentru Republica Moldova nu vine din afară, ci se află chiar la guvernare”.
Nu toţi analiştii politici împărtăşesc, însă, această opinie. Unii consideră că, dacă nu se va reuşi stabilizarea rapidă a situaţiei, planificata semnare a Acordului de asociere a Republicii Moldova cu UE, la summit-ul de la Vilnius, din toamna acestui an, va fi problematică. Se ştie, însă, că Kremlinul îşi doreşte ca Moldova să rateze această şansă. Şi o va rata, spun analiştii, dacă vor fi admise alegeri anticipate.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
MOLDOVA
Chişinău: Coaliţia de guvernare s-a destrămat
Coaliţia de guvernare din Republica Moldova s-a destrămat! Liderul Partidului Liberal Democrat, premierul Vlad Filat, a denunţat, miercuri, oficial Acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană. El a menţionat că liberal-democraţii rămân în continuare ataşaţi programului de guvernare şi deschişi pentru începerea negocierilor asupra unui nou acord de guvernare.
PLDM se declară împotriva declanşării alegerilor anticipate, pledează pentru menţinerea majorităţii parlamentare democratice, dar menţionează că orice şantaj din partea colegilor din fosta alianţă „de a împinge ţara spre alegeri anticipate nu va fi tolerat”.
Reglări de conturi
Deja de trei ani, societatea moldovenească este martorul unor reglări de conturi dintre prim-ministrul Vlad Filat şi prim-vicepreşedintele Parlamentului, finanţatorul PD, Vlad Plahotniuc - ambii prosperi oameni de afaceri. În această dispută, potrivit presei locale, Partidul Liberal (a treia componentă a coaliţiei), a pactizat cu Partidul Democrat.
În cadrul unei adresări publice, în care şi-a explicat ieşirea din alianţă, premierul, Vlad Filat, a menţionat miercuri că: „Suntem martorii unei campanii de sacrificare a intereselor statului, în numele intereselor unei persoane. Această persoană şi-a cumpărat un loc în politică, iar acum vrea să-şi cumpere o ţară. Pentru el, noţiuni ca statul de drept, democraţie, bunăstarea cetăţenilor, integrare europeană sunt cuvinte fără sens. Moldova este sub asediul unei structuri oligarhice, iar această stare de lucruri nu mai poate continua".
Guvernul a întrunit caracteristicile unui guvern minoritar. "Unele partide aflate formal la guvernare încearcă, de fapt, să obstrucţioneze actul guvernării”, a declarat Filat. El a spus că după această declaraţie se aşteaptă la atacuri perfide asupra sa şi asupra echipei sale.
O alianţă PLDM-PCRM?
Declaraţia liderului PLDM, Vlad Filat, a fost precedată de un vot comun PLDM-PCRM în Comisia juridică a Parlamentului asupra unei iniţiative legislative de lichidare a funcţiei de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, care acum îi revine democratului Vlad Plahotniuc. Contactat de jurnalişti, comunistul Eduard Muşuc a declarat că PCRM va vota cu PLDM doar pentru demiterea lui Plahotniuc.
Tensiunile dintre PLDM şi PD au crescut după o partidă de vânătoare VIP de la sfârşitul anului trecut, la care a participat şi ex-procurorul general Valeriu Zubco, ajuns în funcţie pe linia PD. La acea vânătoare a fost ucis un om de afaceri, iar mai multe instituţii ale statului care au ştiut despre acea tragedie au încercat să tăinuiască crima. În cele din urmă, procurorul general a fost demis, iar scandalul a căpătat amploare. Pentru a distrage atenţia, presa controlată de PD a declanşat mai multe scandaluri în centrul cărora au apărut persoane publice şi instituţii controlate de PLDM. Mai mult, doi miniştri promovaţi de PLDM s-au pomenit cu dosare penale din partea structurilor de forţă controlate de PD.
Alegerile anticipate şi asocierea cu UE
Privită dintr-o parte, Republica Moldova seamănă cu o pradă uşoară, încolţită din toate părţile. Premierul Vlad Filat crede că, momentan, „cel mai mare pericol pentru Republica Moldova nu vine din afară, ci se află chiar la guvernare”.
Nu toţi analiştii politici împărtăşesc, însă, această opinie. Unii consideră că, dacă nu se va reuşi stabilizarea rapidă a situaţiei, planificata semnare a Acordului de asociere a Republicii Moldova cu UE, la summit-ul de la Vilnius, din toamna acestui an, va fi problematică. Se ştie, însă, că Kremlinul îşi doreşte ca Moldova să rateze această şansă. Şi o va rata, spun analiştii, dacă vor fi admise alegeri anticipate.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
Alegeri anticipate in Moldova?
Moldova
MOLDOVA
Marian Lupu ameninţă cu alegeri anticipate
Lipsă de cvorum
Marţi, deputaţii moldoveni s-au întrunit într-o nouă şedinţă extraordinară a Parlamentului, pentru a examina o iniţiativă a comuniştilor privind demiterea preşedintelui Parlamentului Marian Lupu şi a prim-vicepreşedintelui Parlamentului Vlad Plahotniuc – ambii fruntaşi PD. Şedinţa a fost amânată, însă, din lipsă de cvorum, deoarece nici comuniştii, nici liberal-democraţii, conduşi de premierul Vlad Filat, nu au fost prezenţi în sală. PLDM şi PCRM şi-au motivat gestul prin faptul că şedinţa ar fi fost convocată cu încălcarea Regulamentului Parlamentului. Liderul grupului parlamentar al PLDM, Valeriu Streleţ, a citat din Regulamentul Parlamentului: „Convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară sau specială are loc în 3 zile de la data înregistrării cererii, dacă legea nu prevede altfel”. Comuniştii şi-au înregistrat luni iniţiativa în Parlament. Streleţ a spus că Biroul Permanent al Parlamentului nu s-a întrunit şi că Lupu a semnat dispoziţia de convocare a şedinţei fără a se consulta.
Ţinta PLDM – Vlad Plahotniuc
De fapt, toate săgeţile liberal-democraţilor sunt trimise spre controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc (prim-vicepreşedinte al Parlamentului). Liderul PLDM, Vlad Filat, a menţionat că deputaţii liberal-democraţi vor insista ca Regulamentul Parlamentului să fie modificat, astfel încât prim-vicepreședintele Parlamentului să fie demis prin votul a o treime din deputați - nu printr-un demers obligatoriu din partea președintelui Parlamentului.
După epuizarea şedinţei de marţi a Parlamentului, Marian Lupu a invitat presa la un briefing în cadrul căruia a acuzat PLDM că s-ar fi aliat cu PCRM. „Acest lucru ar putea duce la alegeri anticipate. Colegii de Alianţă au un comportament care poate duce la criză politică”, a avertizat Lupu. “Atât PLDM, cât şi PCRM au făcut aceeaşi referinţă, invocand caracterul ilegal al şedinţei de astăzi a Parlamentului. Este prea evident ca să fie o simplă coincidenţă”, a spus Lupu.
Plahotniuc era să-l bată pe Filat
El a mai dezvăluit un detaliu presei: La ultima şedinţă a Consiliului alianţei de guvernare „Filat l-a înjurat pe Plahotniuc şi mai nu a luat-o la moacă pentru asta”, s-a lăudat Lupu. “Filat vrea să acapareze toate institutiile de drept şi toată puterea în mâinile sale”, a conchis el.
Alianţă în alianţă?
Şi liderul PL Mihai Ghimpu se declară nemulţumit de decizia liberal-democraţilor de a boicota şedinţa de marţi a Parlamentului. Potrivit lui Ghimpu, „PLDM face jocul comuniştilor”.
Pe de altă parte, analistul politic Bogdan Ţârdea a menţionat într-un comentariu că „PL s-a culcat total sub păpușar (păpuşar fiind numit anterior Vlad Plahotniuc de către premierul Vlad Filat – n.n.). „Acest cartel politico-economic se numește „cartelul PDL”. Partidul Liberal și liderul său Ghimpu s-au culcat sub PD și sub păpușar. Sunt zeci de argumente, începând cu Victoriabank (bancă deţinută oficial anterior de către Vlad Plahotniuc – n.n.), unde Cornel Ghimpu (nepotul lui Mihai Ghimpu – n.n.) este vicepreședinte”, a explicat Țîrdea.
PLDM: „Lupu face declaraţii iresponsabile”
PLDM a răspuns la declaraţiile făcute de Marian Lupu. Potrivit liderului grupului parlamentar al PLDM, Valeriu Streleţ, „Lupu face scenarii apocaliptice pentru a devia opinia publică de la tragedia produsă la vânătoarea VIP din Pădurea Domnească în timpul căreia a fost ucis un om”. Streleţ a negat că ar exista o înţelegere secretă între PLDM şi PCRM şi a apreciat ca fiind „provocatoare şi iresponsabile” declaraţiile lui Marian Lupu.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
MOLDOVA
Marian Lupu ameninţă cu alegeri anticipate
Lipsă de cvorum
Marţi, deputaţii moldoveni s-au întrunit într-o nouă şedinţă extraordinară a Parlamentului, pentru a examina o iniţiativă a comuniştilor privind demiterea preşedintelui Parlamentului Marian Lupu şi a prim-vicepreşedintelui Parlamentului Vlad Plahotniuc – ambii fruntaşi PD. Şedinţa a fost amânată, însă, din lipsă de cvorum, deoarece nici comuniştii, nici liberal-democraţii, conduşi de premierul Vlad Filat, nu au fost prezenţi în sală. PLDM şi PCRM şi-au motivat gestul prin faptul că şedinţa ar fi fost convocată cu încălcarea Regulamentului Parlamentului. Liderul grupului parlamentar al PLDM, Valeriu Streleţ, a citat din Regulamentul Parlamentului: „Convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară sau specială are loc în 3 zile de la data înregistrării cererii, dacă legea nu prevede altfel”. Comuniştii şi-au înregistrat luni iniţiativa în Parlament. Streleţ a spus că Biroul Permanent al Parlamentului nu s-a întrunit şi că Lupu a semnat dispoziţia de convocare a şedinţei fără a se consulta.
Ţinta PLDM – Vlad Plahotniuc
De fapt, toate săgeţile liberal-democraţilor sunt trimise spre controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc (prim-vicepreşedinte al Parlamentului). Liderul PLDM, Vlad Filat, a menţionat că deputaţii liberal-democraţi vor insista ca Regulamentul Parlamentului să fie modificat, astfel încât prim-vicepreședintele Parlamentului să fie demis prin votul a o treime din deputați - nu printr-un demers obligatoriu din partea președintelui Parlamentului.
După epuizarea şedinţei de marţi a Parlamentului, Marian Lupu a invitat presa la un briefing în cadrul căruia a acuzat PLDM că s-ar fi aliat cu PCRM. „Acest lucru ar putea duce la alegeri anticipate. Colegii de Alianţă au un comportament care poate duce la criză politică”, a avertizat Lupu. “Atât PLDM, cât şi PCRM au făcut aceeaşi referinţă, invocand caracterul ilegal al şedinţei de astăzi a Parlamentului. Este prea evident ca să fie o simplă coincidenţă”, a spus Lupu.
Plahotniuc era să-l bată pe Filat
El a mai dezvăluit un detaliu presei: La ultima şedinţă a Consiliului alianţei de guvernare „Filat l-a înjurat pe Plahotniuc şi mai nu a luat-o la moacă pentru asta”, s-a lăudat Lupu. “Filat vrea să acapareze toate institutiile de drept şi toată puterea în mâinile sale”, a conchis el.
Alianţă în alianţă?
Şi liderul PL Mihai Ghimpu se declară nemulţumit de decizia liberal-democraţilor de a boicota şedinţa de marţi a Parlamentului. Potrivit lui Ghimpu, „PLDM face jocul comuniştilor”.
Pe de altă parte, analistul politic Bogdan Ţârdea a menţionat într-un comentariu că „PL s-a culcat total sub păpușar (păpuşar fiind numit anterior Vlad Plahotniuc de către premierul Vlad Filat – n.n.). „Acest cartel politico-economic se numește „cartelul PDL”. Partidul Liberal și liderul său Ghimpu s-au culcat sub PD și sub păpușar. Sunt zeci de argumente, începând cu Victoriabank (bancă deţinută oficial anterior de către Vlad Plahotniuc – n.n.), unde Cornel Ghimpu (nepotul lui Mihai Ghimpu – n.n.) este vicepreședinte”, a explicat Țîrdea.
PLDM: „Lupu face declaraţii iresponsabile”
PLDM a răspuns la declaraţiile făcute de Marian Lupu. Potrivit liderului grupului parlamentar al PLDM, Valeriu Streleţ, „Lupu face scenarii apocaliptice pentru a devia opinia publică de la tragedia produsă la vânătoarea VIP din Pădurea Domnească în timpul căreia a fost ucis un om”. Streleţ a negat că ar exista o înţelegere secretă între PLDM şi PCRM şi a apreciat ca fiind „provocatoare şi iresponsabile” declaraţiile lui Marian Lupu.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
Moldova fara procuror general.
Moldova
MOLDOVA
Procurorul general şi-a dat demisia
Procurorul general, dar şi alţi înalţi demnitari de stat de la Chişinău care au participat la acea vânătoare au tăinuit crima. Mai mult, se pare că au determinat şi tăcerea rudelor victimei.
Nu au reuşit să-i spele imaginea
Incidentul a ieşit la iveală datorită presiunii publice. Timp de două săptămâni, de când jurnaliştii au aflat despre omor, unii politicieni, o parte a presei şi instituţiile statului, conduse de cei care au participat la vânătoare, au încercat, prin minciuni, să-i spele de responsabilitate pe cei implicaţi în tragicul incident. Mediatizarea excesivă, dar justificată, a modului în care instituţiile statului au încercat să tăinuiască această crimă, a crescut repulsia societăţii faţă de actuala guvernare care şi aşa a primit, în ultima vreme, mai multe avertizări din partea UE în ceea ce priveşte nivelul înalt al corupţiei şi al subordonării politice a instituţiilor democratice.
Next, Plahotniuc
Demisia întârziată a procurorului general Valeriu Zubco şi a directorului întreprinderii de stat „Moldsilva”, Ion Lupu, ambii participanţi la vânătoarea fatală, nu a satisfăcut aşteptările societăţii. Liderii de opinie vor garanţii că viitorul procuror general nu va fi din nou rodul unui târg politico-mafiot şi cer demisia din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului a lui Vlad Plahotniuc, despre care opoziţia comunistă şi liderul Mişcării „Antimafie” spun că ar fi fost „stăpânul” lui Valeriu Zubco şi ar dirija scheme mafiote în Republica Moldova.
Luni, 21 ianuarie, Parlamentul de la Chişinău se va întruni într-o şedinţă extraordinară la care se va discuta despre omorul din Pădurea Domnească din 23 decembrie şi va fi examinată cererea de demisie a procurorului general. Dar detaliile despre cum a fost stabilită această şedinţă sunt importante. Miercuri, 16 ianuarie, deputaţii comunişti au înregistrat la Biroul Permanent al Parlamentului socilitarea de convocare a şedinţei speciale cu două chestiuni în ordinea de zi: 1) Demisia procurorului general Valeriu Zubco şi 2) demisia prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc. Vineri, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, lideri al Partidului Democrat, a înregistrat propria iniţiativă de convocare a şedinţei extraordinare a Parlamentului, iar în ordinea de zi a propus doar chestiunea privind demisia procurorului general. Iniţiativa comuniştilor a fost respinsă. Prin urmare, demiterea lui Vlad Plahotniuc a căzut din schemă. De neignorat este faptul că Vlad Plahotniuc este prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat, condus de Marian Lupu, iar conform algoritmului de repartizare a funcţiilor în coaliţia de guvernare, funcţia de procuror general i-a revenit Partidului Democrat.
Veşnica dilemă a moldovenilor: comunism sau mafie?
Scandalul legat de omorul din pădure e departe de a se fi încheiat. Acesta, însă, a accentuat două probleme esenţiale care păreau până acum soluţionate.
Unu: Singura reuşită incontestabilă până acum a actualei guvernări de la Chişinău, lăudată şi de oficialii europeni, era dezvoltarea spaţiului mediatic. Acest scandal a arătat, însă, că majoritatea instituţiilor de presă care păreau libere sunt, de fapt, subordonate unui singur patron – controversat şi căutat de Interpol. Anume aceste multe instituţii de presă au încercat, prin minciună, să spele imaginea celor care au tăinuit crima din Pădurea Domnească.
Doi: Reacţia societăţii faţă de modul defectuos în care a fost gestionată această criză de imagine ne face să ne gândim foarte serios dacă într-adevăr a fost îndepărtată posibilitatea revanşei comuniste în Republica Moldova. Publicistul Petru Bogatu scrie într-un editorial la temă că are impresia că asistă la un suicid colectiv în stil japonez. “Urmărim o turmă care se aruncă în prăpastie”, scrie Bogatu despre cele trei componente ale coaliţiei democratice.
Conform ultimului sondaj, făcut public vineri de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova, liderul comunist, Vladimir Voronin revine, după un an de picaj, pe prima poziţie în topul încrederii populaţiei, iar Partidul Comuniştilor ar obţine cele mai multe voturi în cazul unor eventuale alegeri parlamentare. Acelaşi sondaj mai evidenţiază faptul că 71% din populaţia Republicii Moldova consideră că treburile ţării sunt administrate prost.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
MOLDOVA
Procurorul general şi-a dat demisia
Procurorul general, dar şi alţi înalţi demnitari de stat de la Chişinău care au participat la acea vânătoare au tăinuit crima. Mai mult, se pare că au determinat şi tăcerea rudelor victimei.
Nu au reuşit să-i spele imaginea
Incidentul a ieşit la iveală datorită presiunii publice. Timp de două săptămâni, de când jurnaliştii au aflat despre omor, unii politicieni, o parte a presei şi instituţiile statului, conduse de cei care au participat la vânătoare, au încercat, prin minciuni, să-i spele de responsabilitate pe cei implicaţi în tragicul incident. Mediatizarea excesivă, dar justificată, a modului în care instituţiile statului au încercat să tăinuiască această crimă, a crescut repulsia societăţii faţă de actuala guvernare care şi aşa a primit, în ultima vreme, mai multe avertizări din partea UE în ceea ce priveşte nivelul înalt al corupţiei şi al subordonării politice a instituţiilor democratice.
Next, Plahotniuc
Demisia întârziată a procurorului general Valeriu Zubco şi a directorului întreprinderii de stat „Moldsilva”, Ion Lupu, ambii participanţi la vânătoarea fatală, nu a satisfăcut aşteptările societăţii. Liderii de opinie vor garanţii că viitorul procuror general nu va fi din nou rodul unui târg politico-mafiot şi cer demisia din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului a lui Vlad Plahotniuc, despre care opoziţia comunistă şi liderul Mişcării „Antimafie” spun că ar fi fost „stăpânul” lui Valeriu Zubco şi ar dirija scheme mafiote în Republica Moldova.
Luni, 21 ianuarie, Parlamentul de la Chişinău se va întruni într-o şedinţă extraordinară la care se va discuta despre omorul din Pădurea Domnească din 23 decembrie şi va fi examinată cererea de demisie a procurorului general. Dar detaliile despre cum a fost stabilită această şedinţă sunt importante. Miercuri, 16 ianuarie, deputaţii comunişti au înregistrat la Biroul Permanent al Parlamentului socilitarea de convocare a şedinţei speciale cu două chestiuni în ordinea de zi: 1) Demisia procurorului general Valeriu Zubco şi 2) demisia prim-vicepreşedintelui Parlamentului, Vlad Plahotniuc. Vineri, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, lideri al Partidului Democrat, a înregistrat propria iniţiativă de convocare a şedinţei extraordinare a Parlamentului, iar în ordinea de zi a propus doar chestiunea privind demisia procurorului general. Iniţiativa comuniştilor a fost respinsă. Prin urmare, demiterea lui Vlad Plahotniuc a căzut din schemă. De neignorat este faptul că Vlad Plahotniuc este prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat, condus de Marian Lupu, iar conform algoritmului de repartizare a funcţiilor în coaliţia de guvernare, funcţia de procuror general i-a revenit Partidului Democrat.
Veşnica dilemă a moldovenilor: comunism sau mafie?
Scandalul legat de omorul din pădure e departe de a se fi încheiat. Acesta, însă, a accentuat două probleme esenţiale care păreau până acum soluţionate.
Unu: Singura reuşită incontestabilă până acum a actualei guvernări de la Chişinău, lăudată şi de oficialii europeni, era dezvoltarea spaţiului mediatic. Acest scandal a arătat, însă, că majoritatea instituţiilor de presă care păreau libere sunt, de fapt, subordonate unui singur patron – controversat şi căutat de Interpol. Anume aceste multe instituţii de presă au încercat, prin minciună, să spele imaginea celor care au tăinuit crima din Pădurea Domnească.
Doi: Reacţia societăţii faţă de modul defectuos în care a fost gestionată această criză de imagine ne face să ne gândim foarte serios dacă într-adevăr a fost îndepărtată posibilitatea revanşei comuniste în Republica Moldova. Publicistul Petru Bogatu scrie într-un editorial la temă că are impresia că asistă la un suicid colectiv în stil japonez. “Urmărim o turmă care se aruncă în prăpastie”, scrie Bogatu despre cele trei componente ale coaliţiei democratice.
Conform ultimului sondaj, făcut public vineri de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova, liderul comunist, Vladimir Voronin revine, după un an de picaj, pe prima poziţie în topul încrederii populaţiei, iar Partidul Comuniştilor ar obţine cele mai multe voturi în cazul unor eventuale alegeri parlamentare. Acelaşi sondaj mai evidenţiază faptul că 71% din populaţia Republicii Moldova consideră că treburile ţării sunt administrate prost.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
O vanatoare fatala pentru Moldova.
Moldova
MOLDOVA
Incident la vânătoare
Un om de afaceri de 34 de ani, care participa la vânătoare, a fost împuşcat şi a murit. Nici unul dintre vânători nu şi-a asumat fapta. Mai mult, s-a încercat tăinuirea infracţiunii chiar dacă la vânătoare a participat însăşi procurorul general, Valeriu Zubco. Tânărul a fost înmormântat aproape pe furiş, iar rudele refuză să vorbească despre acest caz. Mai mult, nici consătenii nu vor să spună nimic. Potrivit unor informaţii apărute în presă, la câteva ore de la producerea incidentului, în sat au intrat mai multe maşini cu numere de înmatriculare de Chişinău care se opreau pe la porţile oamenilor, nu se ştie cu ce scop.
Premierul a aflat de crimă de la televizor
Abia pe 6 ianuarie 2013, liderul Mişcării Antimafie, Sergiu Mocanu, a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia l-a acuzat pe procurorul general, Valeriu Zubco, de faptul că ar fi fost cel care l-a omorât pe tânărul Sorin Paciu. Conform unor informaţii neoficiale, victima ar fi fost rudă cu Zubco. Potrivit presei, procurorul general a participat chiar şi la parastasul de pomenire a lui Paciu după care a plecat din ţară, în vacanţă.
Singurul care a reacţionat imediat după conferinţa de presă a lui Sergiu Mocanu a fost premierul Vlad Filat. Acesta a cerut instituţiilor statului să investigheze cazul indiferent de funcţiile deţinute de cei implicaţi. Într-un comunicat oficial, procurorul general a dezminţit informaţia conform căreia el l-ar fi împuşcat pe Paciu. Ceilalţi politicieni au tăcut toţi în următoarele două zile, iar presa a întors subiectul pe toate părţile. Unii judecători participanţi la vânătoare s-au încurcat în declaraţii, iar şeful întreprinderii de stat „Moldsilva”, Ion Lupu, a minţit presa şi pe premierul Filat că procurorul Zubco nu a participat la vânătoare. Ulterior, el a recunoscut, într-o declaraţie oficială, că Zubco a participat la vânătoare.
Abia în a treia zi a reacţionat preşedintele Nicolae Timofti. El a propus crearea unei comisii sub control parlamentar pentru investigarea cazului de omor a cetăţeanului Sorin Paciu în timpul vânătorii. De asemenea, şeful statului a spus că este îngrijorat „de modul defectuos (tardiv) în care au reacţionat instituţiile statului: Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne şi ÎS „Moldsilva”.
Dirk Schuebel: Cineva a încercat să ascundă incidentul
Joi, 10 ianuarie, a reacţionat şi ambasadorul Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova. El a menţionat că „în cazul în care un cetățean inocent moare nenatural într-o țară așa de mică precum e Moldova și informaţia devine publică după aproape două săptămîni de la întâmplare, se creează impresia că cineva a avut interesul să ascundă acest incident”. Diferite instituţii de presă, subordonate politic, au abordat în mod diferit această declaraţie de presă. Vineri, 11 ianuarie, Dirk Schuebel a făcut o altă declaraţie, mult mai tranşantă, care nu lasă loc la nici un fel de interpretări: „Liberalizarea regimului de vize cu UE va depinde de soluționarea cazului omorului lui Paciu. Regret că autoritățile au încercat să tăinuiască incidentul care a avut loc la vânătoarea din Pădurea Domnească”. Diplomatul european consideră că cineva ar fi avut interesul ca această crimă să nu fie cunoscută de către opinia publică și consideră că persoanele care au fost prezente la acea vânătoare și dețin funcţii în organele de drept şi judiciare ar trebui să fie suspendate din funcție pe durata anchetei. Potrivit lui Dirk Schuebel, “Uniunea Europeană va monitoriza acest caz și deznodământul lui. Este un test important. Cazul va fi evaluat atunci când vom privi la cele mai importante lucruri pe care noi dorim să le finalizăm. Am în vedere liberalizarea regimului de vize”, a conchis diplomatul european.
De ce tace Marian Lupu?
Unora li s-a părut ciudată tăcerea preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu. El nu a comentat în nici un fel incidentul din Pădurea Domnească. Dar această tăcere are cel puţin o explicaţie politică. Actuala alianţă de guvernare de la Chişinău a împărţit funcţiile în baza unui algoritm politic. Conform acestui algoritm, funcţia de procuror general (deţinută de Zubco) i-a revenit Partidului Democrat, condus de Marian Lupu şi finanţat de controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, iar funcţia de ministru de Interne (ministru Dorin Recean) i-a revenit Partidului Liberal-Democrat, condus de premierul Vlad Filat. Aşa se explică şi retragerea de către procurori a dosarului privind moartea lui Sorin Paciu din gestiunea poliţiei.
Deocamdată, datorită presiunii exercitate de opinia publică, s-a reuşit doar ridicarea imunităţii unuia dintre „vânători” - judecătorul Gheorghe Creţu. Procuratura a anunţat că acesta este singurul suspect în cazul omorului lui Paciu. Pe 6 ianuarie, Creţu declarase jurnaliştilor că nu a participat la vânătoarea din 23 decembrie. Joi, însă, după ce Consiliul Superior al Magistraturii l-a lăsat fără imunitate, Gheorghe Creţu a împărţit jurnaliştilor textul unei declaraţii de presă: "Am participat la vântoarea care a avut loc la Făleşti, unde s-a întâmplat şi tragicul accident, soldat cu decesul unei persoane. Există anumite elemente comune între persoana mea şi producerea acestui accident, însă gradul de implicare şi vinovăţie îl vor stabili organele de anchetă". Creţu recunoaşte că a fost la vânătoare, dar susţine că nu el l-a împuşcat pe Paciu.
Bâlbâiala lui Creţu lasă loc de interpretări
După ce Creţu şi-a schimbat declaraţiile, în presă şi pe reţelele de socializare a apărut ipoteza conform căreia, el ar fi acceptat să meargă în judecată ca bănuit în acest dosar ca urmare a unui târg cu o aripă a alianţei de guvernare care controlează justiţia, după ce ar fi primit garanţii sigure că nu va fi condamnat.
Analistul politic Oazu Nantoi susţine că “demnitarii moldoveni au acționat ca infractorii în cazul omorului din Pădurea Domnească”. "Atunci când un criminal comite o infracțiune, primul lucru pe care îl face este ascunderea urmelor. Ceea ce s-a întâmplat în acest caz este similar cu comportamentul unui criminal. Prin urmare, apar întrebări privind obiectivitatea investigării acestui caz”, a atenţionat Oazu Nantoi.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
MOLDOVA
Incident la vânătoare
Un om de afaceri de 34 de ani, care participa la vânătoare, a fost împuşcat şi a murit. Nici unul dintre vânători nu şi-a asumat fapta. Mai mult, s-a încercat tăinuirea infracţiunii chiar dacă la vânătoare a participat însăşi procurorul general, Valeriu Zubco. Tânărul a fost înmormântat aproape pe furiş, iar rudele refuză să vorbească despre acest caz. Mai mult, nici consătenii nu vor să spună nimic. Potrivit unor informaţii apărute în presă, la câteva ore de la producerea incidentului, în sat au intrat mai multe maşini cu numere de înmatriculare de Chişinău care se opreau pe la porţile oamenilor, nu se ştie cu ce scop.
Premierul a aflat de crimă de la televizor
Abia pe 6 ianuarie 2013, liderul Mişcării Antimafie, Sergiu Mocanu, a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia l-a acuzat pe procurorul general, Valeriu Zubco, de faptul că ar fi fost cel care l-a omorât pe tânărul Sorin Paciu. Conform unor informaţii neoficiale, victima ar fi fost rudă cu Zubco. Potrivit presei, procurorul general a participat chiar şi la parastasul de pomenire a lui Paciu după care a plecat din ţară, în vacanţă.
Singurul care a reacţionat imediat după conferinţa de presă a lui Sergiu Mocanu a fost premierul Vlad Filat. Acesta a cerut instituţiilor statului să investigheze cazul indiferent de funcţiile deţinute de cei implicaţi. Într-un comunicat oficial, procurorul general a dezminţit informaţia conform căreia el l-ar fi împuşcat pe Paciu. Ceilalţi politicieni au tăcut toţi în următoarele două zile, iar presa a întors subiectul pe toate părţile. Unii judecători participanţi la vânătoare s-au încurcat în declaraţii, iar şeful întreprinderii de stat „Moldsilva”, Ion Lupu, a minţit presa şi pe premierul Filat că procurorul Zubco nu a participat la vânătoare. Ulterior, el a recunoscut, într-o declaraţie oficială, că Zubco a participat la vânătoare.
Abia în a treia zi a reacţionat preşedintele Nicolae Timofti. El a propus crearea unei comisii sub control parlamentar pentru investigarea cazului de omor a cetăţeanului Sorin Paciu în timpul vânătorii. De asemenea, şeful statului a spus că este îngrijorat „de modul defectuos (tardiv) în care au reacţionat instituţiile statului: Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne şi ÎS „Moldsilva”.
Dirk Schuebel: Cineva a încercat să ascundă incidentul
Joi, 10 ianuarie, a reacţionat şi ambasadorul Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova. El a menţionat că „în cazul în care un cetățean inocent moare nenatural într-o țară așa de mică precum e Moldova și informaţia devine publică după aproape două săptămîni de la întâmplare, se creează impresia că cineva a avut interesul să ascundă acest incident”. Diferite instituţii de presă, subordonate politic, au abordat în mod diferit această declaraţie de presă. Vineri, 11 ianuarie, Dirk Schuebel a făcut o altă declaraţie, mult mai tranşantă, care nu lasă loc la nici un fel de interpretări: „Liberalizarea regimului de vize cu UE va depinde de soluționarea cazului omorului lui Paciu. Regret că autoritățile au încercat să tăinuiască incidentul care a avut loc la vânătoarea din Pădurea Domnească”. Diplomatul european consideră că cineva ar fi avut interesul ca această crimă să nu fie cunoscută de către opinia publică și consideră că persoanele care au fost prezente la acea vânătoare și dețin funcţii în organele de drept şi judiciare ar trebui să fie suspendate din funcție pe durata anchetei. Potrivit lui Dirk Schuebel, “Uniunea Europeană va monitoriza acest caz și deznodământul lui. Este un test important. Cazul va fi evaluat atunci când vom privi la cele mai importante lucruri pe care noi dorim să le finalizăm. Am în vedere liberalizarea regimului de vize”, a conchis diplomatul european.
De ce tace Marian Lupu?
Unora li s-a părut ciudată tăcerea preşedintelui Parlamentului, Marian Lupu. El nu a comentat în nici un fel incidentul din Pădurea Domnească. Dar această tăcere are cel puţin o explicaţie politică. Actuala alianţă de guvernare de la Chişinău a împărţit funcţiile în baza unui algoritm politic. Conform acestui algoritm, funcţia de procuror general (deţinută de Zubco) i-a revenit Partidului Democrat, condus de Marian Lupu şi finanţat de controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, iar funcţia de ministru de Interne (ministru Dorin Recean) i-a revenit Partidului Liberal-Democrat, condus de premierul Vlad Filat. Aşa se explică şi retragerea de către procurori a dosarului privind moartea lui Sorin Paciu din gestiunea poliţiei.
Deocamdată, datorită presiunii exercitate de opinia publică, s-a reuşit doar ridicarea imunităţii unuia dintre „vânători” - judecătorul Gheorghe Creţu. Procuratura a anunţat că acesta este singurul suspect în cazul omorului lui Paciu. Pe 6 ianuarie, Creţu declarase jurnaliştilor că nu a participat la vânătoarea din 23 decembrie. Joi, însă, după ce Consiliul Superior al Magistraturii l-a lăsat fără imunitate, Gheorghe Creţu a împărţit jurnaliştilor textul unei declaraţii de presă: "Am participat la vântoarea care a avut loc la Făleşti, unde s-a întâmplat şi tragicul accident, soldat cu decesul unei persoane. Există anumite elemente comune între persoana mea şi producerea acestui accident, însă gradul de implicare şi vinovăţie îl vor stabili organele de anchetă". Creţu recunoaşte că a fost la vânătoare, dar susţine că nu el l-a împuşcat pe Paciu.
Bâlbâiala lui Creţu lasă loc de interpretări
După ce Creţu şi-a schimbat declaraţiile, în presă şi pe reţelele de socializare a apărut ipoteza conform căreia, el ar fi acceptat să meargă în judecată ca bănuit în acest dosar ca urmare a unui târg cu o aripă a alianţei de guvernare care controlează justiţia, după ce ar fi primit garanţii sigure că nu va fi condamnat.
Analistul politic Oazu Nantoi susţine că “demnitarii moldoveni au acționat ca infractorii în cazul omorului din Pădurea Domnească”. "Atunci când un criminal comite o infracțiune, primul lucru pe care îl face este ascunderea urmelor. Ceea ce s-a întâmplat în acest caz este similar cu comportamentul unui criminal. Prin urmare, apar întrebări privind obiectivitatea investigării acestui caz”, a atenţionat Oazu Nantoi.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
Drumul anevoios al Moldovei spre UE.
Moldova
MOLDOVA
Moldova a devenit „istoria de succes” a UE
Stabilitatea politică a atras atenţia UE şi SUA. Creditorii externi, alungaţi de fosta guvernare comunistă, au revenit în Moldova cu programe de sprijin fără precedent. În 2012, Republica Moldova a primit din partea UE 122 de milioane de euro - cea mai mare sumă de care a beneficiat vreo dată un stat din apropierea UE. Sintagma “Moldova, istorie de succes a UE” s-a încetăţenit la Bruxelles şi Chişinău, dar a generat gelozie la Kiev şi nervi la Moscova.
Alianţa pentru Integrare Europeană, care guvernează Republica Moldova, şi-a asumat angajamentul ferm de a orienta ţara ireversibil spre UE şi a început implementarea unor reforme curajoase pe segmente bântuite de corupţie. În schimb, a primit semnale favorabile clare din partea celor mai puternici lideri europeni – Cancelarul german Angela Merkel şi Preşedintele Comisiei UE, Jose Manuel Barroso, care au vizitat recent Chişinăul. Moldova a primit promisiunea UE de a semna, la finele anului 2013, acordurile de asociere şi de creare a unei zone de liber schimb aprofundat şi cuprinzător şi, posibil, a acordului privind anularea regimului de vize. Tot în 2012, Moldova a obţinut de la SUA anularea amendamentului Jackson-Vanik, în vigoare din 1974, care prevede limitarea comerţului cu ţările blocului socialist.
Reacţia Moscovei
Pentru a stăvili avântul pro-european al Chişinăului, Rusia a pus relaţia cu Moldova pe seama celui mai obraznic diplomat – Dmitrii Rogozin. În 2012, acesta a fost numit de Kremlin în funcţia de „reprezentant special al Rusiei pentru Transnistria”, gest care a nemulţumit autorităţile moldovene, mai ales datorită faptului că Rogozin a luptat, în războiul din 1992 de la Nistru, de partea forţelor separatiste şi, culmea, se mândreşte sfidător cu aceasta pe reţelele de socializare.
La sfârşit de an, guvernarea de la Chişinău se laudă că a reuşit să menţină ţara „într-un spaţiu relativ stabil”, deşi rămâne printre lideri la capitolul ponderea remitenţelor în Produsul Intern Brut cu 23% (locul 5 conform unui raport al Băncii Mondiale). Din punct de vedere economic, Moldova a înregistrat, în 2012, o răcire puternică – situaţie determinată de influenţele din zona euro şi de seceta care a lovit ramura strategică a economiei – agricultura.
Opoziţia comunistă se scufundă
Exponenţii opoziţiei comuniste din Republica Moldova utilizează cei mai negativi termeni în discursurile despre bilanţul anului 2012, semn că PCRM va rămâne şi în 2013 un partid „setat pe confruntare”. "În acest an Moldova a devenit mai săracă. Sunt mai puţine şcoli şi grădiniţe. Oamenii părăsesc ţara cu miile. Nu vă încurajaţi prea tare cu susţinerea partenerilor externi. Credeţi că poporul se va consulta cu Biden (vicepreşedintele SUA care a vizitat Moldova – n.n.) şi Merkel, atunci când o să vrea să se răzbune?"… Sunt doar câteva dintre reproşurile formulate de comunişti la şedinţa de bilanţ a Parlamentului de la Chişinău. În anul 2012, din Partidul Comuniştilor au plecat numeroşi fruntaşi, iar la sfârşit de an, această formaţiune politică se aseamănă cu un vapor vechi care a naufragiat, al cărui lider (Vladimir Voronin) parcă s-a legat cu funia de cârma vasului şi se duce la fund împreună cu cei mai radicali vasali.
Corupţia ruinează alianţa de guvernare
Guvernarea de la Chişinău intră în 2013 cu câteva probleme grave nesoluţionate. Prima este nivelul foarte înalt al corupţiei. Dubioşii oameni de afaceri, care au venit în politică pentru a-şi proteja afacerile, nu au reuşit să-şi delimiteze sferele de influenţă. Această luptă murdară se răsfrânge în mod automat asupra atmosferei politice din interiorul alianţei de guvernare. Starea de beligeranţă dintre liberalii conduşi de Mihai Ghimpu şi liberal-democraţii conduşi de Vlad Filat a ieşit din limitele diplomaţiei politice, iar merele discordiei par a fi anumite funcţii pe care liberalii şi le-au dorit, dar nu le-au primit.
În viziunea istoricului Igor Caşu, anul 2012 este anul prim-vicepreşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc. „În acest an, el şi-a întărit poziţiile în afacerile cu implicarea zonelor offshore. Acest lucru i-a permis lui Plahotniuc să-şi extindă imperiul media, el devenind un adevărat mogul mediatic prin stabilirea controlului asupra a cinci canale de televiziune cu acoperire quasi-naţională prin eter şi cablu, precum şi asupra unor posturi de radio şi, parţial, ziare”.
Populaţie sedată cu promisiuni
Doru Petruţi, unul dintre cei mai influenţi sociologi din Republica Moldova, a realizat o sinteză a anului 2012 în care atenţionează asupra unui fenomen pe care îl consideră periculos: „transferul periodic de imagine” – un procedeu utilizat de politicienii moldoveni în timpul vizitelor întreprinse la Chişinău de către liderii mondiali. Potrivit lui Petruţi, imaginile cu oficiali moldoveni alături de marii diriguitori ai lumii „sedează populaţia cu promisiuni” (…) “Ne fac să aiurim că Moldova este numai ceea ce a văzut Angela Merkel şi ne amână dezamăgirea”.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
MOLDOVA
Moldova a devenit „istoria de succes” a UE
Stabilitatea politică a atras atenţia UE şi SUA. Creditorii externi, alungaţi de fosta guvernare comunistă, au revenit în Moldova cu programe de sprijin fără precedent. În 2012, Republica Moldova a primit din partea UE 122 de milioane de euro - cea mai mare sumă de care a beneficiat vreo dată un stat din apropierea UE. Sintagma “Moldova, istorie de succes a UE” s-a încetăţenit la Bruxelles şi Chişinău, dar a generat gelozie la Kiev şi nervi la Moscova.
Alianţa pentru Integrare Europeană, care guvernează Republica Moldova, şi-a asumat angajamentul ferm de a orienta ţara ireversibil spre UE şi a început implementarea unor reforme curajoase pe segmente bântuite de corupţie. În schimb, a primit semnale favorabile clare din partea celor mai puternici lideri europeni – Cancelarul german Angela Merkel şi Preşedintele Comisiei UE, Jose Manuel Barroso, care au vizitat recent Chişinăul. Moldova a primit promisiunea UE de a semna, la finele anului 2013, acordurile de asociere şi de creare a unei zone de liber schimb aprofundat şi cuprinzător şi, posibil, a acordului privind anularea regimului de vize. Tot în 2012, Moldova a obţinut de la SUA anularea amendamentului Jackson-Vanik, în vigoare din 1974, care prevede limitarea comerţului cu ţările blocului socialist.
Reacţia Moscovei
Pentru a stăvili avântul pro-european al Chişinăului, Rusia a pus relaţia cu Moldova pe seama celui mai obraznic diplomat – Dmitrii Rogozin. În 2012, acesta a fost numit de Kremlin în funcţia de „reprezentant special al Rusiei pentru Transnistria”, gest care a nemulţumit autorităţile moldovene, mai ales datorită faptului că Rogozin a luptat, în războiul din 1992 de la Nistru, de partea forţelor separatiste şi, culmea, se mândreşte sfidător cu aceasta pe reţelele de socializare.
La sfârşit de an, guvernarea de la Chişinău se laudă că a reuşit să menţină ţara „într-un spaţiu relativ stabil”, deşi rămâne printre lideri la capitolul ponderea remitenţelor în Produsul Intern Brut cu 23% (locul 5 conform unui raport al Băncii Mondiale). Din punct de vedere economic, Moldova a înregistrat, în 2012, o răcire puternică – situaţie determinată de influenţele din zona euro şi de seceta care a lovit ramura strategică a economiei – agricultura.
Opoziţia comunistă se scufundă
Exponenţii opoziţiei comuniste din Republica Moldova utilizează cei mai negativi termeni în discursurile despre bilanţul anului 2012, semn că PCRM va rămâne şi în 2013 un partid „setat pe confruntare”. "În acest an Moldova a devenit mai săracă. Sunt mai puţine şcoli şi grădiniţe. Oamenii părăsesc ţara cu miile. Nu vă încurajaţi prea tare cu susţinerea partenerilor externi. Credeţi că poporul se va consulta cu Biden (vicepreşedintele SUA care a vizitat Moldova – n.n.) şi Merkel, atunci când o să vrea să se răzbune?"… Sunt doar câteva dintre reproşurile formulate de comunişti la şedinţa de bilanţ a Parlamentului de la Chişinău. În anul 2012, din Partidul Comuniştilor au plecat numeroşi fruntaşi, iar la sfârşit de an, această formaţiune politică se aseamănă cu un vapor vechi care a naufragiat, al cărui lider (Vladimir Voronin) parcă s-a legat cu funia de cârma vasului şi se duce la fund împreună cu cei mai radicali vasali.
Corupţia ruinează alianţa de guvernare
Guvernarea de la Chişinău intră în 2013 cu câteva probleme grave nesoluţionate. Prima este nivelul foarte înalt al corupţiei. Dubioşii oameni de afaceri, care au venit în politică pentru a-şi proteja afacerile, nu au reuşit să-şi delimiteze sferele de influenţă. Această luptă murdară se răsfrânge în mod automat asupra atmosferei politice din interiorul alianţei de guvernare. Starea de beligeranţă dintre liberalii conduşi de Mihai Ghimpu şi liberal-democraţii conduşi de Vlad Filat a ieşit din limitele diplomaţiei politice, iar merele discordiei par a fi anumite funcţii pe care liberalii şi le-au dorit, dar nu le-au primit.
În viziunea istoricului Igor Caşu, anul 2012 este anul prim-vicepreşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc. „În acest an, el şi-a întărit poziţiile în afacerile cu implicarea zonelor offshore. Acest lucru i-a permis lui Plahotniuc să-şi extindă imperiul media, el devenind un adevărat mogul mediatic prin stabilirea controlului asupra a cinci canale de televiziune cu acoperire quasi-naţională prin eter şi cablu, precum şi asupra unor posturi de radio şi, parţial, ziare”.
Populaţie sedată cu promisiuni
Doru Petruţi, unul dintre cei mai influenţi sociologi din Republica Moldova, a realizat o sinteză a anului 2012 în care atenţionează asupra unui fenomen pe care îl consideră periculos: „transferul periodic de imagine” – un procedeu utilizat de politicienii moldoveni în timpul vizitelor întreprinse la Chişinău de către liderii mondiali. Potrivit lui Petruţi, imaginile cu oficiali moldoveni alături de marii diriguitori ai lumii „sedează populaţia cu promisiuni” (…) “Ne fac să aiurim că Moldova este numai ceea ce a văzut Angela Merkel şi ne amână dezamăgirea”.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
Comunistii destabilizeaza Moldova
Moldova
MOLDOVA
Comuniştii mizează pe PLDM pentru demiterea lui Marian Lupu
Gaz în foc toarnă opoziţia comunistă care votează ba cu o componentă a fostei coaliţii de guvernare, ba cu alta, distrugând astfel scheletul puterii şi împingând Moldova spre alegeri anticipate.
Mai întâi, comuniştii (PCRM) au votat împreună cu liberal-democraţii (PLDM) pentru demiterea controversatului om de afaceri, Vlad Plahotniuc (finanţatorul PD), din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului. Apoi, PCRM a votat împreună cu PD pentru demiterea Guvernului condus de liderul PLDM, Vlad Filat. Săptămâna trecută, comuniştii au înregistrat o nouă iniţiativă cu privire la demiterea preşedintelui Parlamentului, liderul PD Marian Lupu, şi mizează din nou pe voturile şi pofta de răzbunare a liberal-democraţilor.
Premierul în exerciţiu Vlad Filat a spus că liberal-democraţii vor discuta foarte serios iniţiativa de demitere a lui Marian Lupu. Totuşi, el a menţionat că „PLDM va lua o hotărâre nu pentru a satisface poftele şi scopurile Partidului Comuniştilor, ci va lua o decizie asumată raţional”.
Ce se întâmplă cu PL?
Deşi nu au votat pentru demiterea Guvernului, liberalii nu au reuşit să se menţină pe poziţia de mediatori în conflictul dintre PLDM şi PD. Reacţiile veninoase anti-PLDM exprimate de liderul PL, Mihai Ghimpu, au generat nedumeriri inclusiv în PD. Preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a declarat că „prin isteria sa, liderul PL Mihai Ghimpu contribuie cel mai activ la revenirea comuniştilor la putere”. „Prin retorica lor, liberalilii împing lucrurile spre alegeri anticipate”, consideră Diacov.
El a făcut declaraţiile în contextul în care Consiliul Naţional Politic al PLDM a luat o decizie categorică în privinţa înaintării lui Vlad Filat la funcţia de prim-ministru în eventualitatea refacerii coaliţiei necomuniste şi a declaraţiilor vehemente ale lui Mihai Ghimpu, conform cărora „PL nu va vota niciodată pentru ca Filat să devină din nou prim-ministru”. Deşi argumentate diferit, declaraţiile liderului PL consună cu interesele comuniştilor care mizează pe votul de protest faţă de actuala guvernare în eventualitatea alegerilor anticipate.
Eforturile de împăcare au eşuat
Preşedintele Nicolae Timofti a încercat să-i adune la aceeaşi masă pe cei trei lideri politici supăraţi, dar fără nici un rezultat. Luni, la o emisiune televizată, Mihai Ghimpu a recunoscut că i-a comunicat şefului statului că nu se va mai aşeza niciodată la aceeaşi masă cu Vlad Filat. Totuşi, cele trei partide şi-au delegat câte trei negociatori care se întâlnesc zilnic, deja de o săptămână, dar nimeni nu ştie ce anume discută. Luni, Mihai Ghimpu a spus că negociatorii „discută principii şi valori”, nu candidaţi la funcţia de prim-ministru.
Pentru că toţi conştientizează că PL este de neînduplecat, iar PLDM nu-şi va lăsa liderul fără funcţie vizibilă, pregătirile de alegeri anticipate în cele trei tabere politice sunt în toi. Potrivit unor informaţii neoficiale, zilele trecute, la sediile a cel puţin două partide din fosta alianţă au fost eliberate încăperi unde îşi vor desfăşura activitatea agenţii electorali.
Alegerile parlamentare anticipate par de neevitat chiar dacă oficiali europeni de ranguri diferite depun eforturi vizibile pentru a reface coaliţia democrată de la Chişinău. În ultimele 4 zile, la Bruxelles, au fost invitaţi, pe rând, Mihai Ghimpu şi Vlad Filat. Mihai Ghimpu susţine că Filat nu este susţinut de UE.
UE sugerează avantaje în schimbul stabilităţii politice
La întoarcere de la Bruxelles, prim-ministrul în exerciţiu şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, au susţinut, împreună, o conferinţă de presă în cadrul căreia au vorbit despre perspectiva europeană apropiată a Republicii Moldova. Potrivit lui Dirk Schuebel, „UE este gata să semneze cu Republica Moldova cel mai ambiţios acord – Acordul de Asociere, care cuprinde şi Acordul de liber schimb. Ambasadorul european a menţionat că UE este interesată în stabilitate politică la Chişinău şi şi-a exprimat speranţa că va fi instituit cât mai curând un guvern. În ceea ce priveşte dialogul privind liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni, Dirk Schuebel a spus că „misiunea de evaluare a apreciat eforturile autorităţilor de la Chişinău, dar că mai există lucruri de realizat, pentru a finaliza discuţiile până la summit-ul din noiembrie de la Vilnius”.
Liderul PLDM, Vlad Filat, a declarat luni că nu vede alternativă la actuala formulă de guvernare „din simplul motiv că în Parlament avem, pe de o parte, aceste 3 partide care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană, iar pe de altă parte - Partidul Comuniştilor, care s-a pronunţat vehement pentru alegeri parlamentare anticipate. De aceea, dacă dorim să evităm aceste alegeri anticipate, trebuie ca aceste 3 partide să aibă înţelegere. Şi această înţelegere trebuie să fie în numele ţării, nu în numele unui partid, dar cu respectarea deciziilor luate de forul decizional al partidelor", a menţionat Filat.
Potrivit unor analişti politici de la Chişinău, în cazul unor eventuale alegeri anticipate, cel mai mult vor avea de pierdut de pe urma votului de protest PL (perceput ca partid trecut de partea controversatului Plahotniuc ) şi PD (subordonat aceluiaşi Plahotniuc), partidele favorizate de actuala criză politică fiind PLDM şi PCRM, dar nu este eclusă apariţia unei a treia forţe.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
MOLDOVA
Comuniştii mizează pe PLDM pentru demiterea lui Marian Lupu
Gaz în foc toarnă opoziţia comunistă care votează ba cu o componentă a fostei coaliţii de guvernare, ba cu alta, distrugând astfel scheletul puterii şi împingând Moldova spre alegeri anticipate.
Mai întâi, comuniştii (PCRM) au votat împreună cu liberal-democraţii (PLDM) pentru demiterea controversatului om de afaceri, Vlad Plahotniuc (finanţatorul PD), din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului. Apoi, PCRM a votat împreună cu PD pentru demiterea Guvernului condus de liderul PLDM, Vlad Filat. Săptămâna trecută, comuniştii au înregistrat o nouă iniţiativă cu privire la demiterea preşedintelui Parlamentului, liderul PD Marian Lupu, şi mizează din nou pe voturile şi pofta de răzbunare a liberal-democraţilor.
Premierul în exerciţiu Vlad Filat a spus că liberal-democraţii vor discuta foarte serios iniţiativa de demitere a lui Marian Lupu. Totuşi, el a menţionat că „PLDM va lua o hotărâre nu pentru a satisface poftele şi scopurile Partidului Comuniştilor, ci va lua o decizie asumată raţional”.
Ce se întâmplă cu PL?
Deşi nu au votat pentru demiterea Guvernului, liberalii nu au reuşit să se menţină pe poziţia de mediatori în conflictul dintre PLDM şi PD. Reacţiile veninoase anti-PLDM exprimate de liderul PL, Mihai Ghimpu, au generat nedumeriri inclusiv în PD. Preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a declarat că „prin isteria sa, liderul PL Mihai Ghimpu contribuie cel mai activ la revenirea comuniştilor la putere”. „Prin retorica lor, liberalilii împing lucrurile spre alegeri anticipate”, consideră Diacov.
El a făcut declaraţiile în contextul în care Consiliul Naţional Politic al PLDM a luat o decizie categorică în privinţa înaintării lui Vlad Filat la funcţia de prim-ministru în eventualitatea refacerii coaliţiei necomuniste şi a declaraţiilor vehemente ale lui Mihai Ghimpu, conform cărora „PL nu va vota niciodată pentru ca Filat să devină din nou prim-ministru”. Deşi argumentate diferit, declaraţiile liderului PL consună cu interesele comuniştilor care mizează pe votul de protest faţă de actuala guvernare în eventualitatea alegerilor anticipate.
Eforturile de împăcare au eşuat
Preşedintele Nicolae Timofti a încercat să-i adune la aceeaşi masă pe cei trei lideri politici supăraţi, dar fără nici un rezultat. Luni, la o emisiune televizată, Mihai Ghimpu a recunoscut că i-a comunicat şefului statului că nu se va mai aşeza niciodată la aceeaşi masă cu Vlad Filat. Totuşi, cele trei partide şi-au delegat câte trei negociatori care se întâlnesc zilnic, deja de o săptămână, dar nimeni nu ştie ce anume discută. Luni, Mihai Ghimpu a spus că negociatorii „discută principii şi valori”, nu candidaţi la funcţia de prim-ministru.
Pentru că toţi conştientizează că PL este de neînduplecat, iar PLDM nu-şi va lăsa liderul fără funcţie vizibilă, pregătirile de alegeri anticipate în cele trei tabere politice sunt în toi. Potrivit unor informaţii neoficiale, zilele trecute, la sediile a cel puţin două partide din fosta alianţă au fost eliberate încăperi unde îşi vor desfăşura activitatea agenţii electorali.
Alegerile parlamentare anticipate par de neevitat chiar dacă oficiali europeni de ranguri diferite depun eforturi vizibile pentru a reface coaliţia democrată de la Chişinău. În ultimele 4 zile, la Bruxelles, au fost invitaţi, pe rând, Mihai Ghimpu şi Vlad Filat. Mihai Ghimpu susţine că Filat nu este susţinut de UE.
UE sugerează avantaje în schimbul stabilităţii politice
La întoarcere de la Bruxelles, prim-ministrul în exerciţiu şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, au susţinut, împreună, o conferinţă de presă în cadrul căreia au vorbit despre perspectiva europeană apropiată a Republicii Moldova. Potrivit lui Dirk Schuebel, „UE este gata să semneze cu Republica Moldova cel mai ambiţios acord – Acordul de Asociere, care cuprinde şi Acordul de liber schimb. Ambasadorul european a menţionat că UE este interesată în stabilitate politică la Chişinău şi şi-a exprimat speranţa că va fi instituit cât mai curând un guvern. În ceea ce priveşte dialogul privind liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni, Dirk Schuebel a spus că „misiunea de evaluare a apreciat eforturile autorităţilor de la Chişinău, dar că mai există lucruri de realizat, pentru a finaliza discuţiile până la summit-ul din noiembrie de la Vilnius”.
Liderul PLDM, Vlad Filat, a declarat luni că nu vede alternativă la actuala formulă de guvernare „din simplul motiv că în Parlament avem, pe de o parte, aceste 3 partide care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană, iar pe de altă parte - Partidul Comuniştilor, care s-a pronunţat vehement pentru alegeri parlamentare anticipate. De aceea, dacă dorim să evităm aceste alegeri anticipate, trebuie ca aceste 3 partide să aibă înţelegere. Şi această înţelegere trebuie să fie în numele ţării, nu în numele unui partid, dar cu respectarea deciziilor luate de forul decizional al partidelor", a menţionat Filat.
Potrivit unor analişti politici de la Chişinău, în cazul unor eventuale alegeri anticipate, cel mai mult vor avea de pierdut de pe urma votului de protest PL (perceput ca partid trecut de partea controversatului Plahotniuc ) şi PD (subordonat aceluiaşi Plahotniuc), partidele favorizate de actuala criză politică fiind PLDM şi PCRM, dar nu este eclusă apariţia unei a treia forţe.
De Vitalie Calugareanu, DW Chisinau
Moldova: Tara fara parinti, un reportaj de Alexandra Scherle de Deutsche Welle.
Moldova
MOLDOVA
"Mami, să nu ne uiţi!"
"Am cunoscut trei fetiţe care trăiau singure, după ce mama plecase în Italia ca îngrijitoare de bătrâni", îşi aminteşte Andrea Diefenbach. "Olga, fata cea mai mare, care avea doar 12 ani, gătea, cocea pâine, îşi îngrijea surorile mai mici şi avea grijă ca ele să meargă la şcoală." La prima vedere, copiii ai căror părinţi erau plecaţi la muncă în străinătate se descurcau de minune, explică Andrea Diefenbach. Fotografa germană a călătorit timp de doi ani în repetate rânduri în Republica Moldova, unde a fotografiat copiii emigranţilor, şi în Italia, unde s-a întâlnit cu părinţii, ale căror portrete se regăsesc de asemenea în volumul "Land ohne Eltern" ("O ţară fără părinţi"), apărut la editura Kehrer din Heidelberg. În curând, fotografiile vor fi expuse şi în diverse oraşe germane, printre altele la Wiesbaden, în cadrul festivalului de film "GoEast" în luna aprilie.
"Am fost surprinsă că din fiecare familie pe care am întâlnit-o lipsea câte cineva, plecat la muncă în occident - situaţia pare atât de normală", spune artista germană. "Tocmai de aceea, oamenii nu se duc la vecini pentru a se plânge de problema lor - pentru că şi din familia acestora au plecat mulţi în străinătate." Andrea Diefenbach îşi aminteşte că un bărbat a început să plângă, povestindu-i fotografei despre temerile sale că soţia plecată în Italia nu se va mai întoarcă niciodată şi despre greutăţile de a-şi creşte singur fiica. A mărturisit că a fost prima dată când a vorbit deschis despre aceste sentimente.
"Părinţii nu au avut de ales"
La fel de dureroase pot fi şi relaţiile la distanţă dintre părinţi şi copii: volumul de fotografii povesteşte şi despre Carolina, sora cea mai mică a Olgăi, care o ruga pe mama plecată în Italia la telefon "Mami, să nu ne uiţi!". Între timp, mama celor trei fetiţe rămase singure acasă a obţinut documentele de şedere în Italia - iar cele două fete mai mici trăiesc astăzi alături de ea, în timp ce Olga merge la şcoală la Chişinău.
"Aceşti părinţi nu au plecat în străinătate din dorinţa de a se îmbogăţi, ci pur şi simplu nu au avut de ales - acasă nu putea câştiga suficienţi bani nici pentru a cumpăra creioane pentru următorul an şcolar al copilului", explică Andrea Diefenbach. Situaţia emigranţilor din Republica Moldova este mult mai dificilă decât cea a românilor plecaţi la muncă în străinătate: mulţi moldoveni lucrează ilegal în occident şi nu pot să se întoarcă în ţară pentru a-şi vizita copiii fără a avea acte de şedere. "În plus, unii dintre moldovenii pe care i-am întâlnit în Italia, plătiseră mii de euro unor intermediari care i-au adus în străinătate pe cale ilegală, astfel încât aveau şi datorii imense."
Soarta oamenilor din ţările fostului bloc comunist o preocupă pe Andrea Diefenbach de multă vreme. Pentru examenul de admitere la facultatea de fotografie din Bielefeld, tânăra a ales să realizeze un proiect fotografic despre nişte muncitori români care lucrau la construcţia unui tunel în Germania. Ca fotograf liber profesionist a călătorit de multe ori în ţările din estul Europei, publicându-şi reportajele foto în reviste germane de prestigiu precum "Der Spiegel", "Geo" şi "Die Zeit". În Ucraina a documentat prin fotografii tragedia bolnavilor de SIDA, iar în Republica Moldova a realizat un reportaj despre victimele traficului de persoane pentru revista germană "Brigitte". În cadrul acestei călătorii a aflat cât de mulţi copii trăiesc fără părinţi în Republica Moldova: un subiect care a emoţionat-o atât de profund pe fotografa germană încât a dedicat doi ani proiectului "O ţară fără părinţi".
Sensibilitate faţă de soarta emigranţilor
Pentru acest proiect a fost distinsă cu premiul organizaţiei de jurnalism "n-ost" pentru cel mai bun foto-reportaj al anului 2012. "Fotografiile ei nu recurg la patetism, motiv pentru care reflectă cu o intensitate cu atât mai mare care sunt urmările clivajului economic tot mai mare între diferitele ţări europene. Este un subiect foarte important, prezentat cu multă sensibilitate", a declarat profesorul de fotografie Lars Bauernschmitt din Hanovra, membru al juriului organizaţiei "n-ost".
În Occident este nevoie de mai multă empatie faţă de problemele acestor imigranţi, subliniază autoarea portretelor: "Îmi doresc ca cei care privesc fotografiile mele să se simtă impresionaţi de soarta acestor familii despărţite. Aş vrea să se intrebe cum arată viaţa femeii din Europa de Est care face curăţenie în casa lor, dacă poate şi ea are copii..."
În acelaşi timp, cartea i-a surprins pe mulţi moldoveni rămaşi acasă. "Mulţi dintre ei nu erau conştienţi de greutăţile cu care se luptă cei plecaţi în occident". Chiar şi unii dintre copii trăiau cu impresia că banii se câştigă fără eforturi prea mari în Italia: "Ei vedeau doar pachetele cu haine frumoase şi cremă Nutella, nu şi zilele de muncă de 12 ore ale părinţilor în condiţii grele."
MOLDOVA
"Mami, să nu ne uiţi!"
"Am cunoscut trei fetiţe care trăiau singure, după ce mama plecase în Italia ca îngrijitoare de bătrâni", îşi aminteşte Andrea Diefenbach. "Olga, fata cea mai mare, care avea doar 12 ani, gătea, cocea pâine, îşi îngrijea surorile mai mici şi avea grijă ca ele să meargă la şcoală." La prima vedere, copiii ai căror părinţi erau plecaţi la muncă în străinătate se descurcau de minune, explică Andrea Diefenbach. Fotografa germană a călătorit timp de doi ani în repetate rânduri în Republica Moldova, unde a fotografiat copiii emigranţilor, şi în Italia, unde s-a întâlnit cu părinţii, ale căror portrete se regăsesc de asemenea în volumul "Land ohne Eltern" ("O ţară fără părinţi"), apărut la editura Kehrer din Heidelberg. În curând, fotografiile vor fi expuse şi în diverse oraşe germane, printre altele la Wiesbaden, în cadrul festivalului de film "GoEast" în luna aprilie.
"Am fost surprinsă că din fiecare familie pe care am întâlnit-o lipsea câte cineva, plecat la muncă în occident - situaţia pare atât de normală", spune artista germană. "Tocmai de aceea, oamenii nu se duc la vecini pentru a se plânge de problema lor - pentru că şi din familia acestora au plecat mulţi în străinătate." Andrea Diefenbach îşi aminteşte că un bărbat a început să plângă, povestindu-i fotografei despre temerile sale că soţia plecată în Italia nu se va mai întoarcă niciodată şi despre greutăţile de a-şi creşte singur fiica. A mărturisit că a fost prima dată când a vorbit deschis despre aceste sentimente.
"Părinţii nu au avut de ales"
La fel de dureroase pot fi şi relaţiile la distanţă dintre părinţi şi copii: volumul de fotografii povesteşte şi despre Carolina, sora cea mai mică a Olgăi, care o ruga pe mama plecată în Italia la telefon "Mami, să nu ne uiţi!". Între timp, mama celor trei fetiţe rămase singure acasă a obţinut documentele de şedere în Italia - iar cele două fete mai mici trăiesc astăzi alături de ea, în timp ce Olga merge la şcoală la Chişinău.
"Aceşti părinţi nu au plecat în străinătate din dorinţa de a se îmbogăţi, ci pur şi simplu nu au avut de ales - acasă nu putea câştiga suficienţi bani nici pentru a cumpăra creioane pentru următorul an şcolar al copilului", explică Andrea Diefenbach. Situaţia emigranţilor din Republica Moldova este mult mai dificilă decât cea a românilor plecaţi la muncă în străinătate: mulţi moldoveni lucrează ilegal în occident şi nu pot să se întoarcă în ţară pentru a-şi vizita copiii fără a avea acte de şedere. "În plus, unii dintre moldovenii pe care i-am întâlnit în Italia, plătiseră mii de euro unor intermediari care i-au adus în străinătate pe cale ilegală, astfel încât aveau şi datorii imense."
Soarta oamenilor din ţările fostului bloc comunist o preocupă pe Andrea Diefenbach de multă vreme. Pentru examenul de admitere la facultatea de fotografie din Bielefeld, tânăra a ales să realizeze un proiect fotografic despre nişte muncitori români care lucrau la construcţia unui tunel în Germania. Ca fotograf liber profesionist a călătorit de multe ori în ţările din estul Europei, publicându-şi reportajele foto în reviste germane de prestigiu precum "Der Spiegel", "Geo" şi "Die Zeit". În Ucraina a documentat prin fotografii tragedia bolnavilor de SIDA, iar în Republica Moldova a realizat un reportaj despre victimele traficului de persoane pentru revista germană "Brigitte". În cadrul acestei călătorii a aflat cât de mulţi copii trăiesc fără părinţi în Republica Moldova: un subiect care a emoţionat-o atât de profund pe fotografa germană încât a dedicat doi ani proiectului "O ţară fără părinţi".
Sensibilitate faţă de soarta emigranţilor
Pentru acest proiect a fost distinsă cu premiul organizaţiei de jurnalism "n-ost" pentru cel mai bun foto-reportaj al anului 2012. "Fotografiile ei nu recurg la patetism, motiv pentru care reflectă cu o intensitate cu atât mai mare care sunt urmările clivajului economic tot mai mare între diferitele ţări europene. Este un subiect foarte important, prezentat cu multă sensibilitate", a declarat profesorul de fotografie Lars Bauernschmitt din Hanovra, membru al juriului organizaţiei "n-ost".
În Occident este nevoie de mai multă empatie faţă de problemele acestor imigranţi, subliniază autoarea portretelor: "Îmi doresc ca cei care privesc fotografiile mele să se simtă impresionaţi de soarta acestor familii despărţite. Aş vrea să se intrebe cum arată viaţa femeii din Europa de Est care face curăţenie în casa lor, dacă poate şi ea are copii..."
În acelaşi timp, cartea i-a surprins pe mulţi moldoveni rămaşi acasă. "Mulţi dintre ei nu erau conştienţi de greutăţile cu care se luptă cei plecaţi în occident". Chiar şi unii dintre copii trăiau cu impresia că banii se câştigă fără eforturi prea mari în Italia: "Ei vedeau doar pachetele cu haine frumoase şi cremă Nutella, nu şi zilele de muncă de 12 ore ale părinţilor în condiţii grele."
Abonnieren
Posts (Atom)